La Câmpulung, unde întotdeauna mi-e frig și bine

La Câmpulung Moldovenesc, unde întotdeauna mi-e frig și bine, în orașul copilăriei și adolescenței mele, dragostea de carte a locuitorilor a decis desfășurarea, duminică, 9 noiembrie 2008, a uneia din cele mai importante manifestări ale Sărbătorii Societății Scriitorilor Bucovineni la 70 de ani de la constituirea sa la Cernăuți.

 

Această manifestare a fost precedată, cu o zi înainte, ziua Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, de un pelerinaj al scriitorilor bucovineni și al invitaților lor la Mănăstirea Putna, unde s-au bucurat de tot ce înseamnă Putna pentru români și de minunata ospitalitate a obștii, reprezentate de monahii Dosoftei, Alexie și Teofan, și avea să fie încheiată cu un popas la Mănăstirea Voroneț, ocrotit de capodopera zămislită de credința ctitorilor și a meșterilor și luminat la ceas de seară de bunăvoința și înțelepciunea Maicii Starețe Irina Pîntescu și de talentul de scriitoare adevărată al monahiei Elena Simionovici. La Casa de Cultură a Sindicatelor din Câmpulung Moldovenesc, întâmpinați de directorul acesteia, dl Vasile Tanu, și de un grup de autori și cititori de carte, partici-panții la șezătoare au lăsat afară ziua frumoasă și aspră, trimisă de Rarău asupra ora-șului ca o ninsoare, și au intrat în sala de expoziții a așeză-mântului, încălzită mai ales de bucuria oaspeților și a gaz-delor de a fi împreună. Salutați de poetul Ion Beldeanu, pre-ședintele Societății Scriitori-lor Bucovineni, care a venit purtând la vedere numărul omagial al revistei ,,Bucovina literară” și cu discreție noua sa carte, ,,Chiar dacă?”, Edi-tura Augusta¤ArtPress, Timișoara, 2008, câmpulunge-nii au fost invitați să-l asculte mai întâi pe scriitorul Leo Butnaru. Legat de Bucovina cu o veche și puternică prietenie, Leo Butnaru a vorbit despre prietenii săi bucovineni, Arcadie Suceveanu, prezent la Cernăuți la comemorarea lui Paul Celan, și Ion Filipciuc, prezent în publicul șezătorii, despre memoria ,,care lucrează cu noi” și despre noi (oamenii scrisului), ,,care suntem cu memoria”, despre personalitatea și calitatea ,,Bucovinei literare” și despre mulțumirea de a fi acceptat în ,,pretutindenea românească”, în revistele Țării (în care este cel mai des întâlnit dintre scrii-torii basarabeni). I-a urmat cernăuțeanul Simion Gociu, care și-a declinat calitatea de oaspete, fiind membru al SSB din 1995, și în periplu cu ver-surile sale pentru ,,onorarea unei datorii față de înaintași”. Versurile pe care le-a oferit auditoriului de data aceasta au fost ,,Femeie cu prunc”, ge-nerate și de coincidența nașterii mamei, fiicei și nepotului poetului în aceeași zi, hotărâtă mai presus de noi, de 21 oc-tombrie. În continuare, cri-ticul și istoricul literar, ro-mancierul și eseistul N. Georgescu a pomenit despre cele 16 cărți ale sale consa-crate vieții și operei lui Emi-nescu, accentuând faptul că este interesat de personalitatea și nu de biografia poetului (cu trimiteri la înțelesul termenu-lui ,,persona” – mască și la etimologia lui ,,sincer”, sine cera – fără ceară, fard). Și-a mărturisit din nou atașamen-tul pentru Bucovina prin ata-șamentul Bucovinei pentru Eminescu, prin opțiunea Bucovinei de a discuta liber adevărurile incomode ale e-minescologiei. Ajungând la aceasta, a arătat că apariția termenului abia în 1986, în suplimentul DEX-ului, și nere-luarea în toate dicționarele ulterioare dovedește nerecu-noașterea ca știință a emi-nescologiei. Ea, eminescolo-gia, există doar prin munca (neretribuită), prin pasiunea câtorva cercetători. Doina Rizea, conducătoarea Editurii Floare albastră București, cea care i-a publicat și-i publică lui N. Georgescu lucrările despre Eminescu, fiind prin acestea editura particulară cu, probabil, cele mai multe cărți dedicate lui Eminescu, a vorbit despre deschiderea Florii spre scriitorii bucovineni, înce-pând cu Torouțiu – cel care a atestat paternitatea textelor lui Eminescu – și continuând cu cei care mâine i se vor a-dresa. Invitat să ia cuvântul, criticul și istoricul literar Theodor Codreanu nu a vorbit despre cărțile sale, a atins încă un punct dureros (la care Bucovina este sensi-bilizată de mult de amărăciu-nea acad. Dimitrie Vatama-niuc) – inexistența unui In-stitut Eminescu (precum Goethe, Camoes, Dante ș.a.m.d.) și a unei catedre de eminescologie la Universi-tatea București. Institutul Cultural Român, a mai spus, nu prea are afinități cu Eminescu și cultura românească. A tre-cut apoi la câmpulungenii de care a fost sau se simte a-propiat, filosoful Alexandru Bogza, prozatorul Constantin Badersca, scriitorii Constan-tin Blănaru, Ion Filipciuc, Horațiu Stamatin (cu al cărui tată, Horia Stamatin, a fost bun prieten și coleg de pro-fesorat) – ,,oameni ai locului, oameni de mare frumusețe sufletească”. Acum cred că este momentul să menționăm și prezența la șezătoare a prof. Lina Codreanu, soția și coe-chipierul lui Theodor Co-dreanu la drumul lung al fiecărei cărți. Șirul scriitorilor suceveni a fost deschis de poetul Vasile Zetu, laureat al Premiilor SSB 2008, cu un elogiu la adresa prea devreme petrecuților Constantin Badersca și Dan David, a scriitorilor Constan-tin Blănaru și Ion Filipciuc și cu amintiri dintr-o poetică ti-nerețe cu George Bodea, Constantin Cernica și cenaclul ,,Nicolae Labiș”, în vremea lui Radu Mareș. Mihai Sultana Vicol a venit la microfon cu o certitudine, condeierii nu sunt iubiți de cei care nu-l iubesc pe Eminescu și nu iubesc limba română, cu o declarație de dragoste pentru Basarabia și cu o poezie: ,,Biografia unui naționalist”. Nicolae Cârlan a declarat că jubileul SSB nu putea să ocolească orașul acesta, de vreme ce aici a trăit și a scris unul din fondatorii Societății, Gavril Rotică, cel care ne-a lăsat și frumoase pagini de publicistică despre românismul din Câmpulung Moldovenesc, așezare care rămâne un punct de promo-vare a acestuia într-o țară în care românismul este luat în tărbacă. Lucia Olaru Nenati l-a salutat și public pe prof. Florentin Lehaci, prin stră-duința căruia a fost recent o-magiat Sfântul de la Cernăuți, primarul Traian Popovici, un ,,Drept între popoare” și, după o rapidă privire în contextul cultural al epocii (în care Lucia Olaru Nenati este de altfel doctor), s-a bucurat că poate să-și exprime cinstirea față de George Voevidca în Câmpulungul lui, după ce scriitoarea i-a închinat și pri-ma carte – ,,George Voevidca. Viața și opera”, Biblioteca ,,Miorița”, Cîmpulung Buco-vina, 2007 – carte încununată cu Premiul SSB 2008 pentru Istorie Literară. Două poete sensibile, Viorica Petrovici și Carmen Veronica Stei-ciuc, au citit în continuare din cărțile lor, arcuind și o fru-moasă trecere spre momentul muzical realizat de Diana Brenda Lehaci, elevă în clasa a III-a la Școala din Fundu Moldovei, și Otilia Șandru, elevă în clasa a XII-a a Co-legiului Național ,,Dragoș Vo-dă”, minunatul dar făcut de Câmpulung scriitorilor la săr-bătoarea lor. Au urmat, cu lecturi tot din cărțile proprii, alți membri ai Societății Scri-itorilor Bucovineni, Liviu Po-pescu și Alexandru-Ovidiu Vintilă, precum și proza-toarea Isabel Vintilă, Isabel de data aceasta doar cu o măr-turisire de dragoste pentru așezare și oamenii ei. O mărturisire de dragoste și res-pect pentru câmpulungeni a rostit și Alis Niculică, amin-tindu-și cât de emoționat se întorsese de la Câmpulung tatăl ei, regretatul Emil Satco, după lansarea aici a valoroasei ,,Enciclopedii a Bucovinei”. Dintre câmpulungeni, chiar dacă venind de la Suceava, prima a ajuns la microfon semnatara acestor rânduri, că-reia, cum a spus și în des-chidere, în Câmpulung întot-deauna îi este frig și bine, cu o tabletă despre scriitori – ,,Procentul lui Dumnezeu”. A fost felicitat Ion Filipciuc, și în calitatea sa de editor cu două din cărțile apărute la Bi-blioteca ,,Miorița” Cîmpulung Bucovina distinse cu Premiile SSB 2008, iar Horațiu Sta-matin, după ce a desfășurat evantai buchetul unui poem dedicat aniversării SSB și scriitorilor bucovineni, ne-a îndemnat cu folos să-l as-cultăm pe scriitorul bucovi-nean George Ungureanu, care i-a delectat pe participanți cu amintiri din viața și din cărțile lui, încheind cu înțe-lepciune: ,,Multe se întâmplă în viața noastră, unele bune, altele dureroase, e bine ca pos-teritatea să le rețină pe toate”. Delicat ca întotdeauna, pro-zatorul Constantin Blănaru a îndreptat privirile spre alții – spre truda demnă de toată lauda a soților Otilia și Vasile Sfarghiu, al căror condei neodihnit slujește la neuitarea Câmpulungului – și a pledat pentru solidaritatea intelec-tuală și de breaslă. Și tot spre alții a îndreptat privirea su-fletului ascultătorilor săi și poetul George Bodea, o dată prin evocarea scriitorului in-terbelic George Antonescu și a doua oară prin toastul de seară adresat de George An-tonescu condeielor valoroase ale timpului său. La sfârșit, să pomenim, mulțumind, darurile: George Timu a oferit doamnelor in-volți trandafiri de florărie și tuturor epigrame din grădina sa, Rozalia Motrici, calen-dare 2009 cu chipul celui care a fost mereu tânărul scriitor și ziarist Mircea Motrici, Mi-haela Buculei, relatarea șezătorii și interviuri pentru ascultătorii Radio România Actualități, dna Popescu, de la Silvic, bucate gustoase, scri-itorii, unii altora și cititorilor aleși – cărți. Iar Câmpulungul, o zi aspră, pe măsura munților care îl străjuiesc din vechime, cu cer senin și rece, dar în-călzită de inima oamenilor săi.