Noi eforturi pentru salvarea și dezvoltarea zonei montane românești

La mijlocul lunii octombrie a.c., în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice din București, a avut loc un eveniment mai rar întâlnit. Peste 50 de academicieni, dintre care 26 membri ai Academiei Române și membri ai Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), în prezența a numeroși universitari, directori de institute de cercetare, reputați cercetători, membri ai Forumului Montan din România (FMR), reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul Dacian Cioloș și reprezentanți ai presei s-au reunit pentru a audia prezentarea lucrării: „Studiu comparat al strategiilor europene privind zonele montane, cu referire specială la zona Carpaților românești”, reprezentând tema de cercetare a dlui prof. dr. Radu Rey, în cadrul Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Centrului Român de Economie Comparată și Consens – grupul de reflecție „Essen”, coordonat de acad. Tudorel Postolache, de la Institutul Național de Cercetări Economice – I.N.C.E., unde autorul studiului activează ca cercetător științific gr. I.

 

Într-un comunicat de presă primit la redacție se menționează că, timp de aproape o oră, dl. prof. dr. Radu Rey, membru al ASAS, senator Euromontana și președinte al FMR, a expus o sinteză a studiului, care include principalele evenimente și elemente de progres pentru construirea unei politici montane europene și globale, precum și analize comparative privind strategiile și politicile în favoarea muntelui aplicate în 17 țări cu munți din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, soluții juridice, organizatorice, economice, rezultatele politicilor montane aplicate (Austria, Elveția, Italia, Germania, Grecia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Finlanda, Slovenia, Bulgaria, Polonia, Ucraina, Franța și România). Studiile de caz – pentru Franța și România – au permis detalierea unor politici și efectele acestora asupra unor zone montane mari, cu asemănări, dar și cu profunde deosebiri. Pentru realizarea acestui studiu, cu un efort de peste un deceniu, autorul ne spunea că a utilizat materiale documentare cu traduceri din 8 limbi străine, completate cu observații și participări, cu contribuții proprii la evenimente majore internaționale și la crearea unor concepte și documente premergătoare creării unei strategii europene și a unei politici montane de nivel continental. Iar în România, prin funcțiile deținute după 1990, ca protagonist principal în construcția instituțională, juridică și aplicativă, a elaborat o formă primară de politică montană diferențiată, specifică spațiului carpatic românesc. Studiul se încheie printr-o schiță de „Strategie de dezvoltare durabilă a zonei montane din România”, cu viziune pe termen mediu și înde-lungat, corelată cu efectele previzibile ale schimbărilor climatice și demografice și realitățile globalizării în arealele montane. Lucrarea a beneficiat de coreferenți de cea mai înaltă ținută și considerație științi-fică națională: acad. Ion Păun Otiman, secretar general al Academiei Române, acad. Cristian Hera, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” – cu analize profesionale; acad. Dan Hăulică – care a evidențiat semnificația cultural-spirituală, fundamentală, a spațiului carpatic în constelația națională, europeană și mondială. Concluzionând, acad. Tudorel Postolache, la fel ca și ceilalți co-referenți, a pus în evidență valoarea specială a studiului și a altor acumulări „pilot” pentru un viitor de lungă durată în spațiul montan carpatic românesc și în alte arii montane asemănătoare, cu accen-tuarea importanței interven-țiilor preventive și protective pentru națiunea română și spațiul european și global, în strânsă relație cu creșterea semnificativă a importanței munților ca furnizor de hrană, apă, energie și spațiu vital – în condițiile certe ale creșterii populației globului spre 9 miliarde de locuitori încă de la jumătatea secolului XXI și a unor intense semnale pri-vind efectele schimbărilor climatice, cu fenomene de inundații și deșertificare, care aduc munții și buna lor ges-tiune în poziție prioritară. Și alți vorbitori au subliniat valoarea și importanța lucră-rii prof. dr. Radu Rey, apreciindu-se că studiul realizat, îndelung așteptat, va putea deveni o lucrare deosebit de folositoare pentru viitori pre-ședinți, prim-miniștri, miniș-tri, oameni politici, factori de decizie națională și locală din România sau alte țări cu munți, pentru o bună orientare și implementare a unei politici montane de inspirație euro-peană. În comunicatul de presă se mai artă că ministrul agricul-turii și dezvoltării rurale, apreciind și domnia sa importanța lucrării, profesionalismul și tenacitatea și, uneori, vehemența dlui prof. dr. Radu Rey, a expus o viziune proprie privind agricultura și specificul montan, însă fără să ofere un răspuns concret la starea de marginalizare accentuată a agriculturii montane, cu consecințele demografice și economice de amploare crescândă și irecuperabile. «Concepția „amestecării” în continuare a problemelor specifice, economice și socio-culturale, montane, cu cele ale agriculturii și ruralului câm-piei, în structura organizatorică a dezvoltării rurale, s-a dovedit nu numai nefavorabilă muntelui, ci adeseori chiar nocivă, iar argumentul nevoii de „așteptare” a unei politici montane oficializate la nivelul UE nu a putut fi convingător, în condițiile în care exodul tineretului rural-montan și abandonul agricol, definitiv, au luat proporții ma-jore în Carpații României – declara dl dr. Radu Rey. Ministrul agriculturii avea obligația, față de Parlament, să aplice, începând cu 1 ianuarie 2008, Legea nr. 181 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane, promulgată de președintele României și pu-blicată în Monitorul Oficial, în 2007, după îndelungate aprofundări competente, și nu să prezinte „viziuni” și argumente proprii, cu diverse justificări, care nu respectă o lege și care nu pot stăvili o adevărată criză majoră ce se instalează pe o treime a teritoriului României, cu efecte economico-sociale grave și irecuperabile, pe termen lung» . La finalul manifestării, în cadru restrâns, zece membri ai Academiei Române au adus mulțumiri și l-au felicitat pe dl prof. dr. Radu Rey pentru efortul depus și calitatea lucrării și, ca o recunoaștere națională deplină a activității sale, au semnat în Cartea de Onoare a Academiei de Științe Agricole și Silvice.