Eminesciană

O manifestare de zile mari, grație protagoniștilor săi, acad. Dimitrie Vatamaniuc și dr. Lucia Olaru Nenati, invitați ai Bibliotecii Bucovinei, cărora li s-a alăturat poetul Vasile Tărâțeanu, a făcut ca împlinirea a 119 ani de la trecerea în veșnicie a lui Eminescu să aibă parte și la Suceava de respectul cuve-nit, chiar dacă pe 15 iunie o singură coroană, a Societății Scriitorilor Bucovineni, i-a fost depusă omagiu la monumentul așezării. Acad. Dimitrie Vatamaniuc, de numele căruia se leagă desăvârșirea Integralei Eminescu, dar și ,,tipărirea” Manuscriselor Eminescu, a povestit istoria lor și a răspuns la întrebări cu o modestie inimaginabilă pentru numeroșii veleitari care vorbesc despre Eminescu fără ca măcar să-l fi citit pe Eminescu. A fost nevoie de intervenția energică și strălucită a Muzeiței de la Ipotești, cum i se spunea pe vremea când, foarte tânără, Lucia Olaru Nenati conducea Muzeul Eminescu de la Ipotești, pentru ca extraordinara valoare a contribuției acad. Dimitrie Vatamaniuc la destinul postum al creației eminesciene să devină limpede și pentru cel mai neavizat participant la manifestarea menționată.

 

Revenind la manuscrise, încredințate în forma lor editorială unor generații noi de cercetători, ,,cu ochi mai puțin obosiți”, capabili, așadar, să dezlege și misterul cuvintelor nedescifrate, a-cad. Dimitrie Vatamaniuc a mărturisit că, neîndurându-se să le distrugă, nici nu prea știe ce destinație să dea copiilor făcute cu mâna de către Domnia Sa acestor manuscrise. Aici intră în scenă Vasile Tărâțeanu, care, anunțând deschiderea în toamnă a Muzeului Eminescu din Cernăuți în Casa Aron Pumnul, a spus: ,,Dacă ni le donați, sunt în stare să le duc în spinare până acolo!”. ,,Nu le puteți duce în spate. Este nevoie de mijloc de transport”, a replicat acad. Dimi-trie Vatamaniuc melancolic, oferind publicului, fără să vrea, o imagine a ceea ce înseamnă o viață pentru Eminescu.