La aproape trei ani de când ocupă funcția de director al CSM Suceava, dl Valerică Gherasim se poate mândri cu faptul că a adus CSM între cele mai puternice cluburi din țară, a reușit să renoveze sala de atletism din Areni, precum și cea din Complexul Unirea, iar sportivii Cristina Casandra și Alexandru Bodnar vor reprezenta Suceava la Jocurile Olimpice de la Beijing
– Dle Gherasim, cum vi se par sumele primite recent de CSM Suceava în urma ședinței Consiliului Local de la finele lunii martie?
– S-au alocat la rugbi 1, 7 miliarde lei, volei, box și hochei, câte 300 de milioane pentru fiecare secție, atletism 150 de milioane, lupte 100 de milioane. Este un surplus, pe lângă banii care sunt alocați de la ANS, sunt sume binevenite. CSM Suceava are un contract făcut cu Primăria. De exemplu, la hochei, noi participăm cu o sumă, iar Primăria cu o sumă, la activitatea sportivă. Secția de box de la Floconstruct, la fel, are un contract cu noi prin care le asigurăm taxele la vize, legitimări și înscrieri în competiții, iar celelalte secții sunt cu totul ale clubului. Ele nu au făcut proiect pentru finanțare și nu au beneficiat de bani, deși eu am anunțat pe toată lumea. Dar nu sunt cheltuieli mari.
– După ce criterii s-au alocat acești bani?
– Prin hotărâre de Consiliu Local. Au fost făcute proiecte, a fost făcut și un lobby pentru ele, cu toate că…
– Sunteți mulțumit de felul în care au fost împărțiți acești bani?
– În general, da. De obicei nu prea pot comenta chestiile acestea, pentru că sunt bani de la Primăria Suceava, dar cu bugetul care ne-a fost alocat ne putem descurca. Dacă se va mai face o rectificare de buget cu suplimentare, acesta ar fi binevenită, pentru că nu toate secțiile pot supraviețui dacă nu ar veni banii de la primării. Aici mă refer în special la jocuri. Părerea mea este că atunci când se vor mai face proiecte, cei din Comisia de Tineret, Sport și Turism ar trebui să discute cu mine. Până la Vasile Bilius nimeni nu a discutat. El s-a interesat și s-a implicat. – Rugbiul a primit totuși o sumă frumușică… – Într-adevăr, așa este. Eu totuși cred că ar fi trebuit rotunjită suma. – În jos sau în sus? – În sus, categoric! I-ar aju-ta mai mult. Din ce am dis-cutat eu am înțeles că anul acesta va merge campionatul în același format. Am fost la Adunarea Generală și de anul viitor vor fi opt echipe în prima ligă. Cei care au ridicat proble-ma modificării regulamentu-lui au avut motive și au scos în evidență valoarea unor e-chipe din țară. Din ce știu eu și din ce am discutat și la ANS, după Jocurile Olimpice se va face o evaluare a tuturor sporturilor în care se va ține cont rezultatele fiecărei ra-muri și de numărul de antre-nori, la fiecare club. – Pentru că tot am vorbit despre rugbi, cum vi se pare ultimul rezultat al echipei CSM Bucovina Suceava, care a pierdut clar partida de la Olimpia București? – A fost un scor cam dur. Am jucat și cu Steaua în acest sezon și nu ne-au învins așa categoric, dar a fost pe fondul absenței unor jucători de la echipă. Dacă lipsesc trei ju-cători din angrenaj, deja e-chipa nu mai merge. Totuși, nu aceasta este cea mai severă înfrângere. A fost acel 108-0 pe care ni l-a administrat Steaua. Niciodată nu am mai suferit așa o înfrângere. Spe-răm să ne revenim. Oricum nu cred că vom retrograda, pentru că avem deja un număr mare de puncte. Problema este că din cauza unor titulari acci-dentați, suferim. Obiectivul echipei CSM Bucovina Su-ceava este deocamdată ră-mânerea în Divizia Națională. – De ce nu sperăm la mai mult? – Domnul Constantin Vlad a spus că lipsa de fonduri nu ne permite să tindem mai sus. 1,7 miliarde este totuși o sumă mică. Sunt cluburi care au bugete foarte mari și care nu aparțin de ANS. Acele cluburi sunt susținute de consiliile locale, de cele județene. Nu ne putem compara noi cu Farul Constanța, care are de exem-plu un buget de 20 de miliarde de lei. Este posibil ca pe viitor și la rugbi să se treacă la pro-fesionism. Atunci va fi clară treaba. Aceeași problemă va fi și la volei. Am stat de vorbă cu omologul meu de la Baia Mare și mi-a spus că el are un buget de 7 miliarde și îi ajung acești bani. El discută cu an-trenorii despre sistemul de premiere de acasă și din deplasare. – La Suceava nu se discută despre acest sistem de premiere? – Mai rar. Sunt probleme organizatorice. La celelalte sporturi există o grilă. La rugbi se fac premieri în funcție de cum joacă fiecare. Oricum, eu cred că trebuie reîntinerită echipa de rugbi. Sunt jucători care au 40 de ani, chiar 41. Nu putem să comparăm valoarea unor cluburi ca Steaua, Dina-mo, Farul, Cluj, Baia Mare sau Timișoara cu cea a Sucevei. Sper într-o colaborare bună între dl Vlad și dl Livadaru, pentru că ei se ocupă de acest sport și să promoveze tineri jucători. – Mulți dintre jucători provin de la Gura Humorului. Au fost formați de dl Li-vadaru… – Să ne înțelegem! Sunt foarte puțini jucători ai Su-cevei, crescuți de Suceava, care sunt în actuala echipă a Sucevei. Echipa de rugbi este formată mai mult din jucători care provin de la Gura Hu-morului. E un lucru bun și ăsta. Măcar nu au plecat și au rămas aici pe plan local. Una peste alta, sper ca la finalul anului să fim pe un loc bun și să evităm play-out-ul. – Cu ceva timp în urmă ați spus că a avut loc o întâlnire la Agenția Națională pentru Sport în care s-au analizat șansele României de obține medalii la Jocurile Olimpice de la Beijing. Câte medalii va obține România la Olim-piadă? – Dacă România se întoar-ce cu șase medalii de la Bei-jing, atunci trebuie să fim foarte bucuroși. Eu totuși nu cred asta. Unii sunt optimiști, însă. Dl Mărășescu spunea ceva de 12 medalii. Sincer să vă spun, aș vrea să se întâm-ple așa, dar nu prea văd cum s-ar realiza asta. Dacă până acum rodul medaliilor obținu-te de Jocurile Olimpice s-a datorat muncii din dragoste a unor antrenori, acum au in-tervenit banii. Neavând bani, unii au plecat în străinătate sau nu au mai construit nimic. Trebuie făcut ceva radical. O să pățim ca francezii la fotbal. Într-un timp nici nu s-a auzit de ei, pe la începutul anilor ’90, dacă nu mă înșel. S-a por-nit totul de jos și acum vedem cu toții unde sunt. Trebuie investit mult. – Sunt șanse ca din cele șase medalii propuse pentru Jocurile Olimpice de la Bei-jing, una să aparțină Cris-tinei Casandra? – Eu mi-aș dori foarte mult. Ar fi nemaipomenit! – Măcar pe o medalie de bronz a Cristinei Casandra se mizează? – Asta da. Timpul care mai este până la Olimpiadă și progresul pe care l-a făcut ea în ultima perioadă, mă pot determina să cred că da. Cristina poate lua o medalie acolo. În atletism o secundă înseamnă foarte mult. Eu am încredere că o să fie bine. – Banii primiți de la ANS pentru acest an sunt suficienți? – Nu. – Este o sumă mai mică dacă facem o comparație cu anii anteriori… – Am avut acea perioadă în care ANS-ul a fost condus pentru puțin timp de dl Liviu Cepoi. El a fost un stâlp greu, care a urnit practic acest club. Ne-a dat un avânt considerabil. Anul acesta este unul olimpic, mai sunt și alegeri. Sperăm ca anul viitor să primim mai mulți bani. – Ce obiective aveți în următoarea perioadă? – Când am preluat clubul, în urmă cu trei ani, mi-am propus să am un om calificat la Olimpiadă. Asta s-a întâm-plat deja. Avem pe Cristina Casandra și pe Alexandru Bodnar, care are dublă legi-timare. Nu știu cum va fi în continuare. Este și o lipsă de copii care vin spre sport. Asta probabil și din cauza lipsei orelor de educație fizică și sport, care au fost înjumătă-țite. În Norvegia, de exemplu, elevii au patru ore de sport pe săptămână. Nu este posibil ca o doamnă învățătoare să se ocupe de acest domeniu. Tre-buie un cadru specializat, pen-tru că sunt destui. Un profesor de sport are ochi și poate să vadă dacă un elev are înclinație spre un anumit sport. – Vorbind de sprijinul dlui Cepoi, ar mai fi cineva de la Suceava care ar putea să ajungă într-o funcție im-portantă la ANS? – Nu. A fost un caz atunci. Pe lângă cei de la București ar trebui să intervină și senatorii sau deputații de Suceava. Nu trebuie să mutăm acum Su-ceava mai aproape de Capitală pentru a avea mai mulți bani. Cei care reprezintă județul ar trebui să intervină pentru ca noi să fim sprijiniți. Nu mă refer strict la CSM Suceava, ci la sportul sucevean în general. Noi avem atâtea baze încât am putea relua multe sporturi care au dispărut la Suceava, cum ar fi patinajul viteză, de exem-plu. Se pot face multe. Este un județ mare, avem un potențial fantastic și trebuie să profi-tăm de asta. Cei care dau banii spre CSM Suceava ar trebui să mai vină și pe la noi să vadă cu ochii lor care sunt proble-mele cu care ne confruntăm. Nu trebuie să mergem noi să batem pe la uși. Este și jenant. Până la Bilius nu a venit ni-meni. Tot timpul numai fot-bal și fotbal. Bine, nicio pro-blemă! Eu înțeleg că fotbalul este un sport care are priză din punct de vedere social. Eu zic că, dacă din bugetul primăriei și al consiliului local s-ar pune la dispoziție vreo 50 de mi-liarde de lei, altele ar fi re-zultatele. – Antrenorul Marian Pană spunea că pentru sezonul viitor își dorește un buget de 1 milion de euro… minim. Asta pentru a atinge obiectivul… – Care obiectiv?! – Clasarea în primele șase locuri din Liga a II-a… – Nu vreau să comentez problema asta. Dacă dl Pană vrea un milion de euro atunci celelalte sporturi nu mai exis-tă. Dacă facem un calcul sim-plu, ar însemna că 37-40 de miliarde ar merge spre fotbal. Bugetul care poate fi alocat de Consiliul Local din taxe și im-pozite este de 40 de miliarde. Eu înțeleg, dăm Cezarului ce-i al Cezarului, dar nici să moară ceilalți!… Din discuțiile pe care le-am avut cu unii an-trenori, aceștia spuneau: „Dle, dar și eu plătesc taxe și impozite la primărie. Vreau și eu bani!”. Păi, dacă dăm la Liga a II-a atât, la handbal cât dăm? Eu am citit că ei primesc 3,5 miliarde și știu că se bat pen-tru cupele europene. – Păi, fotbalul a primit 18 miliarde… – Bun. Mai există vreo altă echipă din țară, aflată la acest nivel, care să primească banii aceștia? – Din câte știu, probabil CSM Ploiești beneficiază de un sprijin asemănător și cred că mai sunt și altele. OK! Dar dacă ar fi după dvs. cât ați da fiecărui sport? – La volei – 4 miliarde, dacă ar fi Divizia A, la rugbi – 5 miliarde, la hochei – 1 mi-liard, atletism – 1,2 miliarde, baseball – 200 de milioane, canotaj – 800 de milioane, box – 400 de milioane, lupte – 800 de milioane, natație – 700 de milioane, tir – 400 de mi-lioane, tir cu arcul – 500 de milioane… În concluzie, aș vrea și eu vreo 20 de miliarde pentru CSM Suceava și atunci nu ar mai pleca nimeni. – Așadar, ar fi cam jumă-tate din suma dorită la fot-bal… – Să vă spun altceva. De exemplu, dl Vlad de la rugbi mi-a făcut pentru acest an un buget de 3,4 miliarde lei. Este o problemă, pentru că ei sunt obligați să țină și o echipă de juniori… Eu consider că a depășit unele limite. Păi, eu am trei miliarde pentru tot clubul și tu îți faci buget de 3,4 miliarde?! Trebuie să ne orientăm un pic. Dăm la un sport, dar ce facem cu celelalte? – Bun. Cu banii este așa cum este. Sunt sportivi de la CSM Suceava care ar dori să plece la cluburi mai puternice din țară, gen Steaua sau Dinamo? – Au oferte, dar nu vor pleca. Sunt sportivi de la canotaj care au oferte, de la tir cu arcul, la lupte, la atletism. – Care sunt argumentele pe care le aduceți dvs în fața sportivilor în momentul în care aceștia ar vrea să plece? – Exact ce s-a întâmplat și cu Cristina Casandra. La spor-tivii de performanță trebuie să le oferim în limitele legii tot ceea ce au nevoie. Că mai umblă unii la artificii, asta e treaba lor. – Și dacă un sportiv vine și spune că un club X îi oferă mai mult? – De anul viitor, pentru sportivii de performanță se va face un contract în care, noi, ca și club, ne obligăm să-i asi-gurăm masă, casă, echipa-ment sportiv și indemnizație, și atunci va fi mai complicat. În momentul în care nu vom putea să-i oferim toate aceste lucruri, va pleca. Eu m-am luptat foarte mult pentru ca unii sportivi să rămână la Suceava. De exemplu, vine Di-namo și îi oferă toate con-dițiile și un grad și… nu se poate compara. Problema este că, dacă la nivel de consiliu local și consiliu județean nu va fi o susținere, este posibil ca județul Suceava să rămână cu foarte puțini sportivi, iar la unele secții să fie o amintire. Nu greșesc cu nimic când spun asta. – Ce ar trebui să facă mai concret? – Să susțină financiar. În momentul în care ai un contract cu un sportiv, atunci acel contract trebuie respectat, altfel pleacă. Se va lucra pe proiecte. – Dacă o să primească CSM-ul aceleași sume și în viitor va fi bine? – Da. – Cum a fost cu Cristina Ca-sandra? Ați spus ceva de Steaua… – Ea avea dublă legitimare, la noi și la Steaua. Am întrebat-o de ce are nevoie și mi-a spus de cantonamente, de pregătire. Asta presupunea să-i oferim niște condiții pe care nu le puteam asigura la Suceava. Pista noastră de atletism este piatră. – Adică? – Eu am o legătură foarte bună cu dl Moldovan, președintele Cetății și cu dl Botezatu, administratorul. În fie-care an noi băgăm un tractor și discuim pista, pe urmă o afânăm. Pista de atletism s-a stricat în momentul în care s-au pus scaunele noi pe stadion. Au băgat rabe de 12 tone și s-a dus drenajul și de atunci s-a întărit. – Poate va fi mai bună la noul stadion… – Să dea Dumnezeu. Cine nu ar vrea? În momentul în care stadionul are și o pistă de atletism are altă imagine. Îmi aduc aminte când eram copil și pe Areni se trasau culorile pistei de atletism, care dădeau un alt efect stadionului. – Bun, dar la fotbal se spune că o tribună cu cât este mai apropiată de teren cu atât impactul pentru echipa oas-pete este mai mare. Jucătorii gazdă simt că joacă acasă… – Da… Astea sunt niște mofturi. Pe vremuri, când se antrenau fotbaliștii, se cerea să nu alerge nimeni pe pistă pentru a nu le distrage atenția. Dar când îi înjura unul din tribună, nu le distrăgea aten-ția?! Cică atletele alergau în șorturi și distrăgeau atenția fotbaliștilor… – Cine spunea asta? – Nu vreau să dau nume. – Pe plan sportiv, anul 2007 a fost unul bun. Ați reușit să îndepliniți toate obiectivele și în ceea ce privește baza materială? – Și peste. Nu aveam în plan să reparăm fațadele de la sala Unirea. Alea le-am schimbat, dar finanțarea pentru reparații curente vine de la București. Cei de acolo ne-au spus că nu mai au bani. Bazele s-au îmbunătățit mult față de cum erau. Atât la Unirea, cât și în Areni. La Unirea, terenul de fotbal a fost amenajat destul de bine. S-a însămânțat, s-au mai acoperit gropi. M-am ocupat personal de toate. În trei ani eu zic că am reușit să fac destule lucruri bune. – Pentru 2008? – Avem planificat să repa-răm partea de est și vest a sălii de la Unirea, să mai aducem unele îmbunătățiri, să facem acoperișul. Oricum, sala arată acum mai bine. Geamurile pe care le-am schimbat acolo erau din 1958, de când s-a făcut sala. – Pe plan sportiv, ce vă doriți de la anul 2008? – Ne punem speranțe în cei doi sportivi calificați la Olim-piadă. Avem patru atleți care vor concura la Balcaniadă. Avem la canotaj Balcaniada și Campionatele Europene, unde va fi prezent Andrei Rodion. La lupte sunt doi sportivi cali-ficați la Campionatele Europene. Mai este Corina Curelar la tir cu arcul, care trebuie să participe la Campionatele Mondiale, și la rugbi să participe la Cupa Mondială de juniori, grupa a II-a valorică. Cam atât. – Sunt șanse să se realizeze numărul de medalii din ultimii doi ani, care v-a propulsat ca și club între cele mai puternice din țară? – Nu… și motivele sunt obiective. Unii sportivi au trecut de la o categorie de vârstă la alta. Dar cred că peste trei ani, dacă se va investi cel puțin la fel de mult, vom avea din nou rezultate bune. Dacă nu, asta este. – Sunteți mulțumit de imaginea CSM? – Eu cred că avem o imagine bună, asta și datorită pre-sei. Mai trebuie făcută publi-citate. Cred că o să trebuiască să umblăm și noi la sponsori. Va veni probabil și legea sportului și atunci oamenii care iubesc sportul îl vor sprijini și poate vor avea și ei unele beneficii. Avem în plan să mergem pe la unele firme. Rămâne de văzut cum vom fi primiți. Noi le putem face reclamă în toate competițiile, cu excepția Jocurilor Olim-pice. – Pe cei de la AJF Suceava îi scoateți din actualul sediu? – Nu. Nici nu se pune problema. Cine a spus asta? Eu chiar am vrut să le dau voie să-și facă un sediu nou prin mansardare, dar nu s-a primit aprobarea de la București, de la ANS. Eu i-am spus dlui Daicu că poate sta acolo cât vrea. Doar în situația în care se va redeschide cantina, vom avea nevoie de spațiul în care funcționează acum AJF-ul.
Comentarii