Românii moldoveni din Crimeea și-au creat o singură organizație

În prezent, o parte din populația Republicii Autonome Crimeea – circa 7000 de oameni – o constituie românii, inclusiv cei care se consideră moldoveni. Nu demult, ca și reprezentanții altor etnii conlocuitoare din peninsula Crimeea (tătari, ruși, bulgari, armeni, greci etc.), ei au hotărât să se unească într-o singură societate culturală, cu filiale în principalele orașe ale Republicii. În ziua de 1 martie, la Simferopol, unde își are sediul Uniunea lor, a avut loc prima manifestare publică a membrilor ei, la care au fost prezenți membrii conducerii Uniunii Interregionale “Comunitatea românească din Ucraina”, reprezentanți ai Consulatelor Generale ale României de la Odesa și Cernăuți, ai autorităților locale și ai societăților culturale ale naționalităților conlocuitoare în Republica Autonomă Crimeea. Despre acest eveniment stăm de vorbă cu scriitorul Vasile Tărâțeanu, președinte al Senatului Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, uniune din care fac parte peste 18 organizații național-culturale ale românilor din Ucraina.

 

– Domnule Tărâțeanu, ca martor ocular al acestei manifestări culturale, vă rog să nominalizați membrii dele-gației Reuniunii interregionale a Comunității românești, care s-au deplasat la peste 1200 de km pentru a participa la sărbătoarea confraților noștri de la alt capăt al Ucrainei. – Din echipa noastră au făcut parte domnul deputat în Rada Supremă a Ucrainei Ion Popescu, președintele Comu-nității noastre, domnul Victor Crețu, președintele comisiei de cenzori, doamna Aurica Bojescu, secretar responsabil al Comunității, domnul Ion Botoș, președintele Asociației social-culturale “Dacia” a ro-mânilor din Transcarpatia, cu-noscutul interpret de muzică populară Gică Puiu, domnul Petru Posteucă, președintele Clubului cultural-sportiv “Dragoș Vodă”, deputat în consiliul raional Hliboca, precum și Anatolie Popescu, președintele Societății națio-nal-culturale “Basarabia” a românilor din regiunea Ode-sa, Valentin Stroia, directorul Organizației de Tineret “Noua generație a Europei” din ra-ionul Reni, Nicolae Moșu, președintele Societății națio-nal culturale a românilor mol-doveni din raionul Tatarbunar, regiunea Odesa, ziaristul Va-dim Bacinschi ș.a. De remar-cat că printre oaspeții de onoare ai manifestării s-au numărat consilierii Dorin Po-pescu și Iustinian Focșa, de la Consulatul General al Româ-niei la Cernăuți, Alexandru Botez și Alina Niculescu, de la Consulatul General al Ro-mâniei la Odesa, care au făcut importante cadouri de cărți care să pună bazele unei bi-blioteci a Asociației din Cri-meea. – Vă rog să ne relatați suc-cint despre câțiva dintre mem-brii conducerii noii organizații. – Președintele acestei uniu-ni este inimosul moldovean Nicolae Untilă, originar de prin părțile Hânceștilor, care, după un sfert de veac de serviciu militar, ajuns în grad de colonel, trecut în rezervă, a devenit om de afaceri, având acum propria sa firmă de co-mercializare a tehnicii casni-ce. Alături de el se află un alt basarabean, Ștefan Zaporo-jan, medic, director general al unei stațiuni balneare din Alușta, președintele filialei din Alușta a reuniunii lor, pre-cum și conducătorii filialelor din Sevastopol (Vasile Za-con), Feodosia (Leonid Ermu-rache), Djankoi (Mihail Roș-ca), Kerci (Ion Patraș) și mulți alții. Ne-am bucurat în mod deosebit când printre partici-panții la manifestare am întâl-nit câțiva români, originari din nordul Bucovinei, cum este, de exemplu, domnul colonel de miliție Nicolae Aurel Fedo-rean din Pătrăuți, care ocupă înaltul post de șef al Direcției generale a MAI al Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea. – Deci, după câte vedem, românii din aceste locuri sunt oameni binevăzuți, cu auto-ritate atât la organele de con-ducere ale republicii, cât și la populație. – Altfel nici nu poate fi, or, românii noștri sunt de obicei oameni foarte muncitori, har-nici, cinstiți, disciplinați și buni organizatori, fapt care le-a asigurat și le asigură o fru-moasă carieră în orice domeniu. Am întâlnit români de ai noștri care s-au afirmat și în domeniul medicinei, deser-virii populației, artei și cultu-rii, deși majoritatea dintre ei nu sunt autohtoni, ci în virtutea diferitor situații au ajuns să trăiască în această parte a Ucrainei, constituind o adevă-rata diasporă, spre deosebire de noi, românii din nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei, fostul ținut Herța și din Maramureșul istoric, care suntem populație autohtonă, în teritoriile noastre strămo-șești. La drept vorbind, poate că dintre membrii reuniunii românilor moldoveni din zo-na Mangopului sunt și etnici români autohtoni, urmași de ai celor peste 300 de foști oș-teni ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt… – Să lăsăm istoria în seama istoricilor și să vorbim câte ceva despre scopul pe care și-l propune noua organizație cultural-națională a româ-nilor moldoveni din Crimeea. – Scopul membrilor ei este destul de clar, precum al ori-cărei organizații culturale a minorităților naționale din Ucraina: de a-și păstra iden-titatea națională, de a pro-mova valorile culturale ale neamului nostru, de a apăra drepturile de reprezentanți ai unei minorități naționale, de a se întâlni și comunica în limba maternă într-un mediu străin, de a păstra tradițiile, obiceiurile și credința noastră strămoșească. De altfel, săr-bătoarea la care am participat, organizată de ei, a fost una semnificativă în această pri-vință. S-au oferit mărțișoare la toți participanții, s-a cântat și declamat în limba română, s-a cinstit un pahar de vin cu ocazia sărbătorii venirii pri-măverii. Important mi se pare faptul că alături de ei s-au aflat și reprezentanții altor etnii. Mai mult chiar, conducătorii acestora au luat cuvântul, feli-citându-i pe conaționalii noș-tri cu prilejul “Mărțișorului”, adresându-le chiar câte o vorbă-două în limba română. În final, a avut loc un specta-col de gală, susținut de mem-brii cunoscutului Ansamblu emerit de cântece și dansuri “Taurida”. În încheiere, vreau să mai spun că, în aceeași zi, la Simferopol, deoarece se aflau prezenți membrii Sena-tului Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina” și președintele ei, domnul Ion Popescu, a avut loc ședința în deplasare a Se-natului, la care au fost exami-nate mai multe probleme stringente legate de viața co-munității noastre, cea mai im-portantă dintre ele fiind situa-ția gravă a învățământului în limba română în Ucraina în urma tentativelor de restrân-gere a acestuia, întreprinse de Ministerul învățământului și științei din Ucraina. Totodată, domnul Nicolae Untilă a fost cooptat, conform statutului Reuniunii, în componența Se-natului Comunității Româ-nești din Ucraina, urmând ca pe viitor să răspundă de ac-tivitățile desfășurate în penin-sulă și să întreprindă măsurile necesare pentru deschiderea unor școli duminicale de stu-diere a limbii române de către copiii românilor moldoveni din Crimeea. – Domnule Vasile Tărâ-țeanu, vă mulțumim pentru amabilitatea cu care ne-ați răs-puns la întrebări. Și felicitări confraților noștri din Cri-meea. ION CREȚU, Cernăuți