Au funcționat sau nu “butoanele” ?

Da, prieteni, a reînceput Liga 1! Și asta nu s-a întâmplat în urmă cu o săptămână când s-a disputat etapa a XX-a, ci duminică seară. De la ora 22 și 15 minute. Adică exact atunci când arbitrul Alexandru Tudor a pus punct derbiului Steaua-CFR Cluj. Campionatul s-a relansat. Pe stadion, pe sticla televizorului sau a computerului, cu toții am fost martorii unei mostre de fotbal adevărat în oceanul de țurcă al Ligii I.

 

Steaua a meritat să câștige, a fost echipa mai tare, însă CFR putea să cadă în careu cu toată echipa și în direct și la reluare și tot nu s-ar fi acordat penalti. Steaua a dominat echipa care conduce campionatul, a pasat, a șutat, a încercat, a “lovit” din scheme gândite. În plus, echipa merge de minune fără Nicoliță și fără Neșu, iar cei doi se potrivesc precum o mănușă pe banca de rezerve. Nu le simte nimeni lipsa. Au fost două faze la care s-a reclamat lovitură de la 11 metri. O intrare a lui Zapata la Semedo și o deposedare din spate a lui Pepe Moreno asupra lui Cadu. Decizia arbitrului la intrarea lui Pepe Moreno mi s-a părut justă. În toate campionatele unde se joacă la nivel înalt, al Angliei în special, niciun arbitru nu ar acorda penalti la o asemenea fază. Mai ales la un meci cu o asemenea miză. În schimb, faza din minutul 58, când Semedo a căzut în careu, este mult mai greu de apreciat. Majoritatea arbitrilor ar fi acordat penalti. Însă Tudor are o scuză. La aceea fază, când Zapata s-a aruncat la picioarele lui Semedo, atacantul CFR-ului a încercat să-l depășească și și-a prelungit mingea. A lovit mingea destul de puternic, iar, când a căzut, Semedo părea că pierduse controlul mingii. Probabil acest aspect a fost decisiv pentru Tudor când a luat decizia de a nu acorda un penalti. Cu toate acestea, rămâne genul de fază controversată în care de obicei se acordă lovitură de pedeapsă. Probabil că Steaua putea câștiga și cu un penalti pentru clujeni. A fost de departe echipa dominantă. În afară de flegmele fanilor lui CFR trimise copios pe camerele TV ar mai fi de remarcat ceva. De fapt, cineva! Dayro Moreno. Jucătorul meciului. Inteligent, tehnic, abil, rapid, cu lovituri de cap și de picior, Dayro este încă timid, dar crește de la meci la meci. Autor al unui șut “a la Hagi” din care s-a obținut cornerul egalării, al unei foarfeci tehnice trimise cu ușurința de a spune “pac-pac”, al unui gol din care plasamentul nu l-a trădat, Dayro arată că poate deveni în scurt timp vedeta Stelei și că merită fiecare bănuț. Așadar, campionatul s-a reluat. Lupta pentru titlu s-a relansat duminică seară. Dar tot atunci s-a mai întâmplat ceva. În apropierea minutului 80, cameramanii postului Kanal D l-au surprins pe președintele CFR Cluj purtând o discuție aprinsă la telefon. Se pare că interlocutorul era nimeni altul decât Gheorghe Constantin, șeful arbitrilor din România. Făcând un exercițiu de imaginație putem intui cu ușurință care ar fi fost discuția: Gheorghe Constantin: Alo da? Iuliu Mureșan: Alo, Ghiță, ce faci mă? Ce-i porcăria asta? Așa am vorbit noi? Gheorghe Constantin: Domnu’ Mureșan, mă scuzați, știți… E Steaua, n-am ce face… Iuliu Mureșan: Și dacă e Steaua, ce mă? Tu faci afaceri cu Becali pe la spatele meu? Gheorghe Constantin: Nu, domnu’ Mureșan, se poate? Vă spun, sunt legat de mâini și de picioare… Tudor e și-așa de capul lui, nu mă ascultă deloc. Iuliu Mureșan (surprins de camere, foarte nervos): Băi, tu nu mă fraierești pe mine! Ce naiba, două penaltiuri… Gata, nu mai avem ce discuta, o să vezi tu… Gheorghe Constantin: Stați domnu’ Mureșan, am și eu o familie, îmi pare foarte rău. Dar, pe cuvântul meu, n-am ce să fac. Federația e de vină. Îl ține în brațe pe Tudor, de-aia l-au și delegat la partida asta. Dar vă promit eu că se rezolvă în etapele următoare. Iuliu Mureșan: Aaaaaa, fir-ar…! Ce ocazie au ratat ăștia de la mine… Da, deci fii atent la mine, dacă în următoarele două meciuri nu văd o îmbunătățire clară, ne supărăm rău de tot. O să văd ce facem și cu federația asta. Ies cu o declarație că sunt convins că n-o să-i facă nimic lui Tudor. Gheorghe Constantin: Da, domnu’ Mureșan, se rezolvă, atâta timp cât nu se bagă ăștia mari, nu sunt probleme. Iuliu Mureșan: Nu mă interesează, rezolvă treaba, că ne supărăm rău. Aaaaaaahhh bă, Cristi, mă (Fabbiani)! Mă omori mă! Ando fă naibii ceva!! (în timpul acesta închide violent telefonul).