Recunoștință veșnică Maestrului Ion Irimescu

Recunoștință veșnică poate fi numită manifestarea “In Memoriam Ion Irimescu – 105 ani de la naștere” din Municipiul Fălticeni programată pentru ziua de miercuri, 27 februarie. Mulți oaspeți așteptați din București, Iași, Timișoara, Roman etc., dar și localnici își vor îndrepta gândurile spre domnia sa, dovedind o dată în plus că opera irimesciană este perenă, iar acest simbol al geniului creator românesc nu este dat uitării.

 

La ora 10, la Biserica Oprișeni, pictată de Maestrul Ion Irimescu în anii studenției și la mormântul celui care a lăsat o impresionantă operă de artă ur-bei de pe Șomuz și care s-a întors în 2005, într-un trist sfârșit de octombrie, la so-ția sa Jenița, la care ținea foarte mult, va avea loc o slujbă de po-menire oficiată de Î.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți. La sala „Pictor Aurel Băieșu”, acolo unde acum opera irimesciană strălucește și va străluci până vor fi finalizate lucrările la Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, muzeu pentru care încă din 2003 reprezentanții guvernelor care au poposit la Fălticeni pentru a-l aniversa sau comemora pe Ion Irimescu s-au întrecut în declarații privind alocarea de fonduri, vor putea fi auzite mesajele și alocuțiunile reprezentan-ților oficiali. „Irimescu – un clasic modern” este tema simpozionului la care sunt invitați prieteni și apropiați ai Maestrului, printre care se numără Î.P.S. Pimen, acad. Constantin Ciopraga, pictorul Dan Hatmanu, scriitorul Grigore Ilisei, prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, criticul de artă Valentin Ciucă, directorul Muzeului „Ion Irimescu”, Gheorghe Dăscălescu. Maestrul Ion Irimescu reprezintă o sinteză, un ecou, un sunet al strămoșilor săi. El este o expresie a acestui loc, un exponent al spațiului care se numește Fălticeni, urbe prin care și-au purtat pașii Sadoveanu, Lovinescu, Cazaban și mulți alți oameni de cultură și artă care au pornit de aici; și toți au fost marcați de trecut, de isto-rie, de visicitudinile prin care a trecut orașul. De acest oraș este legat și publicistul Eugen Dimitriu, care a dedicat „Orașului muzelor” trei cărți, iar miercuri o va lansa pe a patra – „Cazabanii de la Fălticeni”. „Cazabanii de la Fălticeni” reprezintă o racordare a volumului „Cazabanii” la atmos-fera fălticeneană. Născut în Franța, la Carcas-sonne, în 1810, după ce a studiat la „L’ école des Ponts et Chaussées” din Paris, François Caza-ban și-a exersat me-seria de inginer, mai întâi în Fran-ța și, din 1853, în România, la Iași, unde a rea-lizat serviciul telegrafic din Moldova, a conceput și di-rijat lucrările drumurilor Ga-lați –Bârlad sau Bacău – Roman – Tg. Frumos – Pașcani – Iași –Ungheni. Tot în această perioa-dă el a suprave-gheat nenumă-rate proiecte de geniu civil sau arhitectură, printre care drumuri departamentale, Halele Centrale din orașul Iași sau Casa Negruzzi (viitorul sediu al Poștelor și Telegrafului din Moldova). Primul “cuib” istoric al familiei Cazaban în România a fost orașul Fălticeni. Mai apoi, la sfârșitul celui de-al patrulea deceniu al secolu-lui trecut, majoritatea Cazabanilor s-au strămu-tat la București. Membrii familiei Cazaban au reprezentat timp de mai bine de un secol și ju-mătate floarea elitei intelectuale românești în nenumărate domenii de activitate, printre aceș-tia numărându-se și Maestrul Ion Irimescu, a cărui mamă a făcut parte din familia Cazabanilor. „Cazabanii la Carcassonne” este titlul filmului care va fi prezentat participanților la manifestările comemorative de miercuri. Filmul este o retrospectivă a reuniunii de familie, din anul 2007, la Carcassonne, în Franța (locul de plecare a ramurei române a familiei) și a 310 ani de atestare documentară a familiei Cazaban. În cadrul manifestărilor de miercuri, 27 februarie, mai sunt programate un recital muzical susținut de elevii Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava și vernisajul expoziției „Ioana Budeanu Nistor”.