Una din cele mai reușite ediții de până acum

Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului „Eugen Coșeriu”, ediția a IX-a, a fost organizat la Suceava, în perioada 25-28 octombrie 2007, sub egida Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a Universității de Stat Moldova din Chișinău și Universității „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, beneficiind de susținerea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului din România și a Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava. Colocviul a abordat ca temă generală Evoluția și funcționarea limbii – perspective în noul context european.

 

Au participat peste 160 de persoane – savanți și cercetători de la academii de științe și institute de cercetare, universitari din 12 universități românești și 11 universități din străinătate (Republica Moldova, Ucraina, Franța, Ungaria, Polo-nia, Argentina, SUA, Japonia), profesori din învățământul preu-niversitar, studenți, care au dezbătut trei probleme majore în cadrul următoarelor secțiuni: > Secțiunea I „Eugen Coșeriu” – Limba română între istoric și universal; > Secțiunea a II-a „Mihail Iordache” – Literatura română între istoric și universal; > Secțiunea a III-a – Izomorfismul și specificitatea limbajelor (limbajele verbale și non-verbale, limbajul literar, mediatic, de specialitate). Concluziile științifice ale colocviului La secțiunea „Eugen Coșeriu” au fost înscriși 39 de partici-panți, cei mai mulți din România, din partea centrelor univer-sitare din Suceava, Iași, Bacău, București, Cluj, Alba-Iulia etc., lor adăugându-li-se și profesori din învățământul liceal, dar și din Republica Moldova, de la universitățile din Chișinău și Bălți, ca și Ucraina (Cernăuți). Tematica abordată de comunicările prezentate a privit pe de o parte condițiile de funcționare a limbii române la românii extrafrontalieri, datorate presiunii administrative, dar și influ-enței limbii ruse, evidențiindu-se comunicarea prof. A. Ciobanu, Influența factorilor externi în funcționarea limbii române în R. Moldova, și a prof. Irina Condrea, Bilingvismul în spațiul public din R. Moldova. Cele mai multe dintre comunicări s-au axat pe analiza teoriei coșeriene (Gh. Jernovei, Sistemul lexical al limbilor romanice în sistemul, norma și uzul lingvistic explicat de Eugen Coșeriu) sau pe aspectele concrete ale apli-cării teoriei coșeriene la diferite compartimente ale limbii, fie ele explicite sau implicite (Anca Codreanu Eugen Coșeriu’s Structural and Cognitive Semantics and a Genre Analysis of Legal Texts; V. Bodnarciuc Corelația dintre „cuvânt”, „îmbi-nare de cuvinte” și „enunț”; Gh. Moldoveanu, Dicționarul lim-bii poetice a lui O. Goga, Ioana-Crina Coroi, La norme lingui-stique au commencement du XXe siècle), influența unor factori socio-culturali în funcționarea limbii (Ana Borbely, Expresi-vitatea limbii române vorbite în Ungaria, C. I. Mladin, Califi-cative contextuale cu amprentă locală (națională). Contribuții lexicologice din perspectiva sociolingvistică și pragmatică; V. Bahnaru, Prezentarea aspectului temporal și stilistic al lexicului românesc în dicționarele explicative; Maria Kozac, Discurs liric eminescian: rețele lingvistice și câmp semantic; Eugenia Ziadeh, Enunțul ironic în publicațiile lui Constantin Tănase). De multă apreciere s-au bucurat și comunicările Tradiție și inovație în cercetarea lexicografică românească (E. Dănilă) și Rezultate în informatizarea cercetării lingvistice românești (Gabriela Haja), care au prezentat stadiul în care se află reali-zarea dicționarului limbii române în variantă computerizată. Secțiunea „Mihail Iordache” poate fi plasată sub semnele eclectismului și al interdisciplinarității, ca semne culturale ale epocii noastre. Cele 10 lucrări au abordat fie discursul literar din perspectivă retorică și stilistică, fie ficțiunea literară din perspectivă tematică, semantică și poïetică, inclusiv compara-tivistă. Este de remarcat faptul că revine interesul pentru epic, pentru ficțiunea epică și pentru discursul narativ, după circa 40 de ani în care estetica fenomenologică s-a concentrat cu predilecție asupra liricului. De menționat în mod special în programul secțiunii o lucrare de filologie dedicată unei traduceri din secolul al XVII-lea. La secțiunea Izomorfismul și specificitatea limbajelor (limbajele verbale și non-verbale, limbajul literar, me-diatic, de specialitate) mode-rată de prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu și prof. univ. dr. Rodica Nagy, comunicările susținute au vizat importante rezultate ale cercetărilor între-prinse în domenii variate ale științelor limbii: gramatică nor-mativă și cognitivă, terminologie (militară, a modei, a infor-maticii), traductologie, analiza discursului (mediatic și politic). Câteva lucrări au valorificat teoria coșeriană a discursului repetat prin aplicare la textele publicitare și jurnalistice. Dezbateri vii au determinat problemele normei limbii literare în raport cu manifestarea creativității și libertății în spațiul de acțiune a discursului public, tot așa cum pentru unele chestiuni de terminologie s-au propus soluții multiple ori provizorii. Corpusul investigat de specialiștii prezenți la această secțiune conține texte excerptate din lucrări redactate în română, fran-ceză, germană, engleză, dar și înregistrări ale discursului oral. Transgresarea domeniului limbajelor spre sfera integratoare a culturii a fost realizată printr-o comunicare–omagiu față de spa-țiul românesc, realizată de un invitat francez, care a vorbit despre calitatea și influența învățământului românesc asupra unor per-sonalități străine. Cele câteva conferințe susținute în plenul colocviului – acad. Anatol Ciobanu – Influența factorilor externi în funcționarea limbi române în Republica Moldova, prof. univ. dr. Vasile Dos-pinescu – Eugen Coșeriu și lingvistica textuală, prof. univ. dr. Dumitru Irimia – Literatura lui Panait Istrati între național și universal, prof. univ. dr. Catherine Kerbrat-Orecchioni – Appro-che pluridisciplinaire des débats médiatiques – au constituit o serioasă bază de discuție ca și sursa propunerilor de a ne angaja în traducerea Operei Omnia a lui Eugen Coșeriu și de a consacra următoarea ediție a Colocviului, a X-a, care va avea loc în 2009 la Suceava, problematicii strategiilor conversaționale. Colocviul a prilejuit și lansarea a 20 de lucrări de lingvistică, literatură, didactică (studii, traduceri, dicționare), având ca rezultat un fructuos schimb de experiență între școlile de ling-vistică reprezentate la manifestare. Ecouri de neuitat Actele celei de-a IX-a ediții a Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului „Eugen Coșeriu”, Suceava, 25-28 octom-brie 2007, vor apărea la Editura Universității Suceava și vor fi dedicate In honorem profesorului universitar doctor Gheorghe Moldoveanu. Rezoluția acestei ediții și a unor ediții precedente, traduse în engleză și franceză, vor fi tipărite sub formă de broșuri și vor pleca către instituții din Europa, care vor putea analiza problematica și măsurile care se impun în politicile lingvistice europene. A fost una din cele mai reușite ediții de până acum. Ecourile acestei manifestări nu s-au stins încă, am cules impresii deose-bit de plăcute din partea unor participanți, dar și gândurile celor care nu au putut ajunge la Suceava în perioada colocviului. “Mult stimați colegi, țin să vă mulțumesc foarte mult pentru calitatea și polifonia comunicării în cadrul colocviului, să vă felicit pentru actul de cultură filologică produs, colocviu pe care ați reușit să-l transformați într-un adevărat eveniment plenar cu semnificații și deschideri noi pentru comunitatea științifică. Ați fost amfitrioni ospitalieri și generoși, ne-am simțit extrem de bine în cele câteva zile la Suceava”. (Elena Prus, ULIM, Chi-șinău) „Stimată doamnă Sanda-Maria Ardeleanu, trebuie și vreau să vă mulțumesc pentru ocazia pe care mi-ați oferit-o de a participa la lucrările CISL, unde am putut să ascult comunicări atât de interesante și de provocatoare și unde am reîntâlnit oameni dragi, ori am cunoscut alții demni de toata stima. Dar, ce să mai lungesc vorba, e cazul sa spun că m-am simțit extraor-dinar. Și cum ar fi putut fi altfel, când nivelul științific a fost atât de înalt, iar atmosfera atât de academică și de prietenoasă totodată. Vă felicit, pe dumneavoastră și pe colaboratorii dum-neavoastră, pentru organizarea ireproșabilă a colocviului”. (Constantin-Ioan Mladin, Cluj-Napoca) „Am regretat că n-am fost. Mi-a lipsit. Mă obișnuisem cu oa-menii de acolo și chiar mă simțeam bine în compania lor. Dar așa a fost să fie. Poate data viitoare să fie altfel, adică mai bine”. (Liliana Agache, Galați). Ediția a X-a a Colocviului Internațional de Științe ale Lim-bajului „Eugen Coșeriu”, jubiliară, va avea loc tot la Suceava. Prof. univ. dr. SANDA MARIA ARDELEANU, coordonator al colocviului