La Câmpulung Moldovenesc s-a desfășurat timp de 4 zile Festivalul internațional de folclor „Întâlniri bucovinene”, aflat la cea de a XVIII-a ediție de la începuturile sale și la cea de a IX-a românească. Cel mai așteptat moment al festivalului a fost, ca de fiecare dată, parada portului popular, desfășurată prin centrul municipiului, de la Muzeul „Arta lemnului” până la platoul central. Cascada impresionantă de muzică, armonie, dans și culoare a portului popular a scos în stradă câteva mii de localnici, chiar dacă parada s-a desfășurat în zi lucrătoare, joi dimineață. Publicul a remarcat două elemente speciale în plus, care au dat un farmec deosebit și paradei de această dată: călăreții bucovineni purtau nu doar steaguri tricolore, ca până acum, ci și un steag european, iar printre dansatorii care au defilat nu mai erau doar copii și oameni foarte tineri, ci și o doamnă poloneză despre care am aflat că se numește Ana și are respectabila vârstă de 83 de ani. Pe o căldură infernală, bunicuța folcloristă a rezistat la fel de bine ca tineretul din jurul său și chiar a cântat și dansat de zor, în aplauzele tuturor. Și nu a fost unica bunicuță care a venit la „Întâlnirile bucovinene” să arate lumii stindardul folclorului românesc…
Au aplaudat frenetic chiar și oficialii prezenți în mijlocul mulțimii, între care s-au numărat deputatul Ghervazen Longer, vicepreședinta CJ Suceava, Stela Acatrinei, directorul Oficiului prefectural Câmpulung Moldovenesc, Gheorghe Andrei, primarul câmpulungean Gabriel Constantin Șerban, viceprimarul Ovidiu Tudorici și un mare număr de șefi de instituții locale. Nu a lipsit, desigur, directorul festivalului, Zbigniew Kowalski, iar deschiderea festivă a fost încununată apoteotic, după paradă, cu o „explozie” de baloane și porumbei. 40 de formații folclorice din Ucraina, Ungaria, Polonia și România au luat startul artistic pentru încântarea câmpu-lungenilor. Joi a mai avut loc concertul susținut de Aurel Tămaș, iar pentru vineri au fost programate finala concursului „Comori de suflet românesc”, cu participarea a 30 de formații folclorice, concertul susținut de Nicolae Furdui-Iancu și un bal al gospodarilor, în ținută folclorică obligatorie. La sfârșit de săptămână au avut loc evoluții ale unor ansambluri din Ucraina, Polonia, Ungaria, dar și o spectaculoasă evoluție a oltenilor din Ansamblul „Romanați” Caracal, pe care câmpulungenii îi aplaudă de fiecare dată până obosesc. Tot sâmbătă seară, de la ora 22, publicul a așteptat cu nerăbdare prestația originală a Ansamblului grecesc “Ellas”, iar duminica a fost, ca în fiecare an, o gală îndelung bisată a folclorului de calitate, care a ținut loc de noapte albă. Scurt istoric… Părinții spirituali ai manifestării au fost profesorul filolog slavist al Universității Varșovia, cernăuțean de origine, Kazimierz Feleszko, și etnograful de la Casa de Cultură a orașului polonez Pila, Zbigniew Kowalski, actualul director al întregului festival. Prima ediție a festivalului ce avea să demonstreze că Bucovina e patria păcii și armoniei între etnii a avut loc la Jastrowie, în perioada 22-24 iunie 1990, sub denumirea de „Festival de folclor al polonezilor originari din Bucovina”. Au participat 9 grupuri artistice, majoritatea poloneze, dar și câte unu din România și Ucraina. A doua ediție a avut loc în 1991 și a reunit 13 grupuri artistice, numărul formațiilor din România și Ucraina fiind acum de 3. Treptat și firesc, festivalul a dobândit un caracter internațional. Pentru a evita prezența numai a grupurilor folclorice și tradiționale poloneze, organizatorii au decis să lărgească participarea la festival prin invitarea unor grupuri din alte etnii bucovinene. Din anul 1992 s-a optat pentru denumirea Festivalul Internațional de Folclor „Întâlniri Bu-covinene”. Festivalul a intrat cu dreptul în istoria culturii și tradiției europene. Scopul principal al Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” stabilit de organizatori este prezentarea bogăției cultural-populare bucovinene, favorizarea cunoașterii reciproce dintre membrii grupurilor artistice bucovinene prin participarea nemijlocită la festival, prezentarea valorilor Bucovinei, care se manifestă în buna înțelegere dintre oameni și în respectul reciproc, în toleranță interetnică și în bună conviețuire, apropierea și cunoașterea reciprocă a popoarelor europene prin grupurile care le reprezintă, păstrarea folclorului emigranților bucovineni în Polonia, Ungaria, Slovacia și Germania, pentru care „Întâlnirile Bucovinene” oferă posibilități de contact în formă organizată cu Bucovina și cu locuitorii ei actuali. Toate edițiile festivalului, de la prima la cea de-a IX-a, s-au desfășurat anual în Jastrowie și în localități din Polonia, dar în anul 1999, la sărbătorirea a 10 ani de existență a festivalului, după o primă parte poloneză, tradițional organizată la Jastrowie și Pila (Polonia), festivalul a ajuns pe Prut și pe Siret, iar manifestările lui au avut loc mai întâi în România, la Câmpulung Moldovenesc, și apoi în Ucraina, la Cernăuți. Din anul 2000, coorganizatori ai festivalului au devenit maghiarii bucovineni, iar ora-șul Bonyhád a devenit cea de a patra arenă a Festivalului Internațional de Folclor „În-tâlniri Bucovinene”. De atunci, entuziasmul organizatorilor nu a scăzut, a avut loc mereu înnoirea anuală a protocolului de colaborare între părțile organizatoare și în acest an sărbătoarea bucovinenilor a ajuns la ediția majoratului. În ce privește organizarea sa în variantă românească, la Câmpulung Moldovenesc, ediția 2007 este cea de a IX-a. … și moda nouă E drept că promovarea portului popular bucovinean a fost mereu unul dintre scopurile organizatorilor, dar nici cu cele mai mari eforturi nu ar fi reușit să pună în mișcare un fenomen pe care nu îl urnește decât hazardul și „moftul public”: moda. Pentru prima oară în toți acești ani de festival, moda de inspirație folclorică, mai mult sau mai puțin reușită, a câștigat teren și s-a impus net, nu doar pe scenă, ci și la publicul larg. Iile au devenit la Câmpulung Moldovenesc, timp de 4 zile, păstrând proporțiile, cam ceea ce au ajuns măștile de carnaval pentru venețieni. În special doamnele au dat iama prin magazine căutând cu disperare așa ceva și silind comercianții să se aprovizioneze special, în pripă, cu ce fel de ii au găsit, fie ele turcești sau chinezești(!). Oferta a fost la fel de bogată și de neautentică la majoritatea tarabelor artizanilor populari special amenajate pentru festival, iar prețul pentru un asemenea obiect vestimentar a oscilat între 35 și 400 lei. Pentru necunoscători, orice petec de pânză brodată la repezeală cu sclipici a fost o mare bucurie, dar iubitorii de folclor autentic, în special străinii, au plecat ușor dezamăgiți că nu au avut de unde cumpăra, oricât ar fi oferit, un obiect de port popular autentic bucovinean. Și chiar erau dispuși să ofere peste o mie de euro pentru el, pentru că sunt conștienți de valoarea cusăturilor lucrate manual și mulți erau colecționari de folclor european. Ei speră însă că în viitor organizatorii se vor gândi și la aceste “amănunte” și că vor reuși să încurajeze, cel puțin la fel de mult cum au făcut în ultimii doi ani cu comerțul de mărunțișuri al romilor, și vânzarea obiectelor de folclor autentic bucovinean din țările participante. Pentru că, după ce și-au bucurat inimile cu splendorile cântecului și dansului, după ce au respirat parfumul de brad și iarbă crudă al Bucovinei, oaspeții își doresc să păstreze și să arate urmașilor, ca pe niște comori ale spiritualității și culturii mondiale, ceva mai mult decât fotografiile de la festival…
Comentarii