„Geniile“ informatice din Suceava, trimise în judecată

Doi suceveni au dezvoltat o afacere pe internet ce trebuia să facă bani mulți chiar de la fraieri de peste ocean > Folosindu-se de programe speciale și de carduri “clonă”, Răzvan Serediuc, de 26 de ani, Adrian Grigoruță, de 21 de ani, împreună cu doi complici au făcut cumpărături pe Internet, pe care nu le-au plătit niciodată > Ancheta procurorilor de la DIICOT a dat și de mișmașuri ale Bacalaureatului 2006

 

Patru tineri, niciunul mai bătrân de 27 de ani, au fost cercetați și trimiși în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Di-recției de Investigare a Infracțiunilor de Crimi-nalitate Organizată și Terorism pentru înșelă-torii și fraude financiare efectuate prin rețeaua Internet. Răzvan Serediuc, de 26 de ani, Adrian Grigoruță, de 21 de ani, ambii din Suceava, Con-stantin Ionescu, de 27 de ani, din Pitești, și Mi-hail Alexandru Colțatu, de 20 de ani, din Dro-beta Turnu Severin, au pus umărul la o afacere „deșteaptă”, ce promitea să le aducă bani mulți, dacă o persoană țepuită de ei, din Marea Bri-tanie, n-ar fi reclamat autorităților noastre că a fost victima unei înșelăciuni „made în Ro-mânia”. Cumpărături pe Internet cu cardurile bancare ale altora În data de 6 iunie 2003, englezul Clare Abercrombie a crezut că a reușit să-și vândă un produs, pe un site de licitații, pe care a obținut, electronic, suma de 60 de USD. Omul a așteptat în zadar achitarea sumei, din partea unui anu-me Răzvan Serediuc, care a simulat electronic efectuarea plății, dar cu datele unei cărți de credit ce aparținea de fapt altei persoane. Cum banii n-au mai venit, englezul a reclamat „țeapa” Guvernului României, și cercetările au de-marat. Acestea au durat destul, circa 4 ani, dar, în data de 29 iunie 2007, procurorii DIICOT au fost în măsură să probeze celor patru inculpați, menționați anterior, diferite grade de vinovăție pe spețe de înșelăciune, fraudă financiară, acces fără drept la un sistem informatic, deți-nerea de echipament utilizat în falsificarea cardurilor etc. Pe scurt, tinerii și foarte pricepuții în ale calculatoarelor suceveni, Răzvan Serediuc și Adrian Grigoruță, s-au gândit să creeze mai multe site-uri financiare „fantomă”, care solici-tau clienților unor bănci din Anglia și Statele Unite, respectiv „Halifax” și „Washington Mu-tual”, date confidențiale pe care, de fapt, nicio bancă din lume nu le cere clienților. Această metodă de fraudare, numită „phishing”, presupune utilizarea unor metode specifice de direcționare a victimelor către site-urile web create de către hackeri, site-uri care, la prima vedere, par a fi de încredere. Victima intra pe pagina web respectivă și, dacă era destul de naiv și comunica datele confidențiale solicitate (cod PIN, parolă), se adăuga în lista de fraieri „pescuiți” de către „informaticienii” puși pe câștig. Datele respective erau folosite de către tinerii români la confecționarea de carduri „clonă”, cu care puteau se achiziționeze diferite produse pe site-uri de profil de pe Internet. Țepele sucevenilor au enervat și doi americani care au rămas fără circa 1000 de dolari În urma verificărilor s-a constatat că, până în luna august 2003, Serediuc ridicase prin Poșta Română un număr de 6 colete, Direcția Regională a Vămilor confirmând primirea de către acesta, până la 8 ianuarie 2004, a 18 alte colete, din străinătate. Au reclamat înșelătorii de acest fel și ame-ricanul Richard N. Connors, care n-a mai pri-mit 300 de dolari USD pe o placă video de calculator expediată în iunie 2003, ca și conațio-nalul său, Michael Becker, care a trimis 628 de dolari lui Serediuc, ce vindea chipurile, electronic, cu datele financiare ale unui necunoscut, „pescuite” pe internet, o cameră digitală, obiect pe care achizitorul nu l-a mai văzut însă niciodată. În afacere au fost atrași, pe rând, funcție de necesități, și ceilalți doi tineri din Pitești și Drobeta Turnu Severin, Constantin Ionescu și Mihail Alexandru Colțatu, ce vor răspunde în fața judecătorilor pentru operațiuni financiare frauduloase, falsificarea de instrumente electronice de plată și deținerea de echipamente pentru falsificări de carduri. Asculți una și dai de mișmașurile Bacalaureatului din 2006 Interceptările și înregistrările convorbirilor telefonice la care au apelat procurorii în timpul cercetărilor au deschis „noi orizonturi” de na-tură penală. Au rămas mărturie, astfel, con-vorbirile purtate de Adrian Grigoruță, între 5 și 8 iulie 2006, cu un cadru didactic cu funcție în comisia de Bacalaureat de anul trecut. Printre amabilități, din discuțiile interceptate a reieșit că tânărul și inventivul informatician a și mituit, prin acel cadru didactic, câțiva profe-sori din comisie pentru ca prietena lui să ia note mari la Matematică, Limba Română și Fizică. Din acest motiv, după ce Grigoruță va răspunde pentru acuzațiile de fraudă și acces fără drept la un sistem informatic, va avea de lucru la un nou dosar ce vizează acuzații de corupție de care se vor ocupa magistrații Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.