Populația județului Suceava, în ușoară creștere

Satul bate în continuare orașul, cu peste 56 la sută din populația județului > La fel ca la nivelul țării, în județ se observă o tendință de îmbătrânire a populației, fenomen mai accentuat în mediul rural, unde ponderea populației vârstnice este de 1,7 ori mai mare decât în mediul urban > Totuși, populația care va intra pe piața muncii este mai numeroasă decât cea cu vârstă de pensionare > Anul trecut, s-a înregistrat un spor natural pozitiv de 963 persoane, județul Suceava situându-se pe locul doi pe țară, după Iași, la acest indicator

 

Pământul ține în spate peste 6,5 miliarde de oameni, tendința la nivel mondial fiind de creștere a populației. Și asta, pe seama țărilor mai puțin dezvoltate din Africa și A-sia. Țările industrializate înregistrează însă o scădere a populației, concomitent cu creșterea ponderii populației vârstnice, fenomen ce îngrijo-rează guvernele lor. Informații de ultimă oră arată că și con-ducerea celei mai populate țări de pe glob – China – manifestă oarecare îngrijorare vizavi de acest fenomen. Și, după ce decenii la rând a limitat nu-mărul de copii pe familie la unul singur, acum încurajează familiile să aibă câte doi copii și chiar mai mulți. Nici Româ-nia n-a fost ocolită de acest fenomen, numărul locuitori-lor scăzând (după unele sur-se) cu peste 3 milioane, din 1990 încoace, mai ales din cauza migrației externe. Jude-țul Suceava bate cumva pasul pe loc, populația menținân-du-se, cu mici variații, în jurul cifrei de 700.000, chiar dacă și în județul nostru sunt loca-lități din care jumătate dintre locuitori au plecat la muncă în străinătate. O situație exactă a ceea ce se întâmplă la noi din acest punct de vedere ne-a oferit dl STELIAN RUSCIOR, directo-rul Direcției Județene de Sta-tistică. Domnia sa ne-a spus că populația stabilă a județu-lui Suceava, la 1 ianuarie 2007, a fost de 706.967 locuitori, în-registrând o ușoară creștere fa-ță de ianuarie 2006 (+285 lo-cuitori). Județul deține 3,3 la sută din populația României și 19 la sută din cea a Regiunii de Nord-Est, ocupând locul 7 pe țară și locul 3 în cadrul Regiunii de N-E, cu o densitate de 82,6 locuitori/kmp. Analiza pe medii de rezi-dență relevă faptul că 43,3 la sută din populație trăiește în mediul urban și 56,6 la sută în mediul rural. Populația feminină repre-zintă 50,6 la sută din total, față de 49,4 la sută cât reprezintă populația de sex masculin. Din punctul de vedere al gru-pelor de vârstă, bărbații sunt numeric majoritari până în jurul vârstei de 48 de ani, după care se observă o scădere a populației de sex masculin, scăderea fiind foarte preg-nantă după vârsta de 65-70 ani. Piramida vârstelor eviden-țiază cel mai fidel dispro-porțiile în cadrul populației, pe vârste și sexe. Din grafic se observă că populația județului Suceava prezintă o tendință de îmbă-trânire, aceasta regăsindu-se în piramida vârstelor ca o îngustare la baza acesteia. La 1 ianuarie 2007, populația tâ-nără (de 0-14 ani) reprezenta 19 la sută din total, populația în vârstă de 15-64 ani – 67,3 la sută, iar populația vârstnică de 65 ani și peste – 13,7 la sută. Structura pe vârste a popu-lației pe medii de rezidență confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, aici ponderea populației vârst-nice este mai mare de 1,7 ori decât cea din mediul urban. Rata de substituire, în anul 2006, calculată prin împăr-țirea populației din grupa de vârstă de 15-24 ani la popu-lația din grupa de vârstă de 50-59 ani, este supraunitară (1,5), însemnând că populația care va intra pe piața muncii este mai numeroasă decât cea cu vârstă de pensionare (pentru fiecare două persoane care vor părăsi piața muncii vor intra în schimb 3 persoane). În ce privește indicele de-pendenței demografice (nu-mărul persoanelor tinere și vârstnice ce revine la 1.000 persoane în vârstă de muncă), se constată că acesta a scăzut de la 603 la mie în anul 2000 la 488,6 la mie în anul 2006. În anul 2006, s-au născut 8.403 copii, cu 342 copii mai puțin față de anul 2005, rata natalității fiind de 11,9 la mie, înregistrată atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Numărul persoanelor dece-date în anul 2006 a fost de 7.440, în scădere cu 130 față de anul 2005, rata mortalității generale fiind de 10,5 la mie. În anul 2006, în județul Sucea-va s-a înregistrat un spor natural pozitiv de 963 persoane, județul nostru fiind al doilea din țară la acest indicator, valori mai mari înregistrându-se numai în județul Iași. Mișcarea migratorie a cu-noscut o creștere semnificativă după 1989. Migrația externă a influențat negativ evoluția populației, sporul migratoriu extern fiind în creștere, de la 0,02 la mie în anul 2000 la 0,4 la mie în anul 2006. De asemenea, a crescut migrația internă, fluxul migrației urban-rural depășindu-l în ultimii ani pe cel rural-urban. Pe medii de rezidență, în anul 2006 numărul de plecări din mediul urban a fost de 742 persoane, în timp ce în mediul rural s-au înregistrat 246 de sosiri. În anul 2006, soldul schimbărilor de do-miciliu a fost negativ, pe total județ 496 de persoane schim-bându-și domiciliul în alte localități din țară. Stăm bine? Stăm rău? Nici, nici; pe ansamblu, stăm pe loc…