În preajma Mănăstirii Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava mirosea ieri dimineață a flori de sânziene și a tămâie. Așa cum miroase, în fiecare zi de 24 iunie, de sute de ani încoace când, două sărbători, una populară, “Sânzienele”, și una religioasă, “Aducerea Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava”, fac din oraș loc de pelerinaj. Mii de oameni din Iași, Botoșani, Piatra Neamț, Bistrița-Năsăud, Maramureș, din alte localități îndepărtate, au venit să se roage la moaștele Sfântului, unul din protectorii Sucevei și ai întregii Moldove Au venit de sâmbătă și chiar de vineri, au dormit la cunoștințe, în căminele liceelor sau sub cerul liber, în corturi și pe pături, în curtea mănăstirii sau pe orice bucățică de iarbă găsită liberă. Autoritățile locale au estimat că, în două zile, aproximativ 20.000 de oameni au venit la Suceava și majori-tatea dintre ei au intrat în acest interval și în curtea mănăstirii.
Preoții locașului au spus că numai sâmbătă, în cursul zilei și în noaptea de priveghi, s-au rugat lângă racla Sfântului Ioan cel Nou, circa 12.000 de credincioși. Prelații cred că mănăstirea n-a mai primit atâția pelerini din anul 2000. Au venit la Suceava părinți cu copii, bunicii cu nepoții, de la sute și sute de kilometri, să se roage pentru sănătate și liniște, dar mai ales pentru ploaie și pentru ca seceta ce le crapă pământul din care nu mai crește nimic să înceteze. Pelerinajul la Moaștele Sfântului Ioan este pentru mulți creștini evenimentul anului, cel fără de care tihna și liniștea caselor și sufletelor lor n-ar mai fi aceleași. Catinca Mihu are 61 de ani și este din Năsăud. Ieri, ea și-a adus la Suceava a treia generație din familie, nepoate-le, gemene, de-abia un an și ju-mătate. ”Pentru ele am venit, să mă rog pentru ele și să-i mul-țumesc Sfântului ca mi le-a dat. Acum 3 ani am venit cu fata mea care se chinuia de vreo 5 ani să facă copii, ne-am rugat la Sfânt și uite că ne-a binecu-vântat cu doi”, glumește fe-meia. Ca ea, sute de alți credin-cioși își pun speranța în rugă-ciunea înălțată la Dumnezeu și Sfântului Ioan cel Nou și pen-tru ca cei bolnavi, aduși cu ei sau lăsați acasă, să se facă bi-ne. Au stat la rând ore în șir pentru a atinge cu o batistă, o floare, o cămașă sau alt obiect drag lor racla Sfântului depusă în foișorul din curtea mănăs-tirii. “Pentru liniște și sănăta-te, pentru asta mă rog la Sfânt de vreo 20 de ani de când vin aici. Dar mai mult pentru băia-tul meu, are 18 ani și e bolnav de epilepsie. Asta e o bluză de-a lui, pe care am sfințit-o la moaște și cu care îl îmbrac ca să se liniștească la nevoie. Îl ajută”, ne-a spus o femeie de vreo 45 de ani din județul Neamț. Se pare însă că grijile și necazurile din familie au fost anul acesta pe locul doi în rugăciunile pelerinilor. “Trebuie să ne rugăm pentru ploaie. N-ați văzut ce uscăciune e în sud și la Vaslui?” “Să plouă, pentru asta m-am rugat. Dacă nu plouă n-a-vem ce mânca. Am ajuns să ne vindem animalele pe nimic ca să nu moară de sete. Ne bate Dumnezeu…” ”Să fim sănătoși, dar mai mult să se termine cu seceta asta. Noi suntem binecuvântați, câmpurile noastre sunt verzi și frumoase și o să scoatem de pe ele. Dar aia în sud o să moară de foame.”. Fiecare cu gândul lui, cu grija și necazul lui, sute de oameni au ascultat în genunchi slujba oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepis-copul Sucevei și Rădăuților și de un sobor din care au făcut par-te și ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Calinic Botoșe-neanul, vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Ion Chițuc, preot vicar, reprezentant al ucrainenilor ortodocși din Maramureș. Anul acesta s-au împlinit 25 de ani de când ÎPS Pimen, a fost uns arhiereu, în prezența patriarhilor Ierusalimului și al României, ocazie cu care a primit un mesaj din partea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După Liturghie, moaștele Sfântului Ioan Cel Nou au pornit în procesiune pe străzile Sucevei, urmate de un cortegiu impresionant de oameni. Întâmpinate de dangătul clopot al bisericilor pe lângă care au trecut. Forțele de ordine, au stăpânit greu cele câteva credincioase fanatice care, pe tot traseul, se repezeau din mulțime, roșii la față, alergând în sprint, când pe sub icoanele purtate în fața cortegiului, când pe sub racla cu moaștele Sfântului, printre picioarele bărbaților ce o cărau pe umeri. Inedit și emoționant a fost anul acesta un grup de femei din Năsăud, îmbrăcate în costume naționale impecabile, pur-tând crini în mână (floare simbol în credința catolică) ce au cântat imnuri religioase pe întreg traseul străbătut de raclă. Aproape de ora 14, moaștele făcătoare de minuni ale Sfântului de la Suceava s-au putut întoarce în mănăstire, în locul de unde, abia la anul vor fi din nou cinstite de pelerini.
Comentarii