Mărțișorul, între „orice“ și kitsch

– Șnurul alb-roșu legat de kitschuri sugrumă tradiția mărțișorului – De la mascotele „cântărețe”, până la răvașele de hârtie ceruită legate strâns cu șnurul de mătase alb și roșu totul poate deveni mărțișor – Într-o lume în care simbolurile contează, simbolul exprimat de mărțișor – nu
Astăzi bărbații primesc, potrivit tradiției, mărțișoare de la femei. Mame, fiice, prietene sau iubite, femeile în special s-au îngrămădit, ieri, să aleagă mărțișorul potrivit pentru cei mai importanți bărbați din viața lor. Și, slavă Domnului, că au avut de unde să aleagă. Piețele, centrele comerciale hipermarketurile, librăriile au pus la vânzare fel de fel de mărțișoare, care mai de care mai interesante, însă care au din ce în ce mai puțin comun cu tradiția. Prețurile au fost stabilite în funcție de complexitatea mărțișorului sau de materialul din care acesta a fost confecționat. Oferte demne de luat în calcul au făcut și bijutierii, care au oferit clienților mărțișoare placate cu aur sau argint, la prețuri cuprinse între 5 lei și 50 de lei. Cu alte cuvinte, comercianții profită la maximum de luna mărțișorului, singurul scop urmărit fiind (până la urmă în mod firesc) profitul.
 

În viziunea comercianților totul poate deveni un mărțișor, de la mascotele „cântărețe” până la răvașele de hârtie ceruită legate strâns cu șnurul de mătase alb și roșu. Aceștia nu și au propus un lucru simplu, și anume să respecte tradiția și adevărata semnificație a mărțișorului. Probabil că nimeni nu și-a închipuit că de la bănuțul de aur sau argint de la începuturi, pe care le purtau fetele la 1 martie și de la mărțișorul alb/roșu împletit de acestea și oferit bărbaților se va ajunge la obiectele vândute astăzi pe post de mărțișor, lipsite de cea mai mică semnificație și propunând un kitsch care depășește orice imaginație. Ne-am strecurat, ieri dimineață, cu greu prin fața tarabelor amplasate în perimetrul magazinului Bucovina. Abia ici colo dacă am zărit cunoscutele simboluri considerate aducătoare de noroc ori vestitoare ale primăverii: ghiocel, trifoi cu patru foi, coșar. Aurite sau doar din plastic, astfel de mici talismane se pierd strivite de mulțimea jucăriilor din pluș, a vazelor cu flori din plastic, a icoanelor cu fețe schimonosite de sfinți sau a brelocurilor viu colorate. Și, pe alocuri, adevăratele mărțișoare, dacă tradiția mai aduce cu sine adevărul… În secolul XIX mărțișoarele erau oferite de mame copiilor Potrivit spuselor dnei Elvira Romaniuc, directoarea Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura Humorului, mărți-șorul, acest simbol al primăverii și al revenirii la viață, se dăruia, la începutul secolului XIX, de mame copi-ilor. Mărțișo-rul era de fapt firul (calenda-ristic) confec-ționat din două culori, și anu-me albul, care simboliza iar-na și totodată moartea, și ro-șul – simbol al verii. Mărțișorul avea menirea de a încărca pe cel care-l purta cu energie pozitivă și de a-l proteja pe tot parcur-sul anului. „La sfârșitul secolului XIX, mărțișorul era confec-ționat de către fete din fir de mătase și era dăruit băiatului iubit, care îl purta până pe data de 24 martie cusut la căciulă. Pentru bărbați, mărțișorul era un titlu de mândrie. În unele locuri, mărțișorul era legat de crengile unui pom roditor pentru a chema primăvara. Femeile purtau în această perioadă la gât monede din aur sau argint legate cu firul alb/roșu”, ne-a declarat Elvira Romaniuc. De ce doar în nordul Moldovei femeile sunt cele care oferă mărțișoare bărbaților, iar în celelalte zone ale țării nu? Luând lucrurile oarecum în glumă, este drept că femeile sunt cele care le confecționează. Dar, oricât am glumi, tradiția este tradiție și, dacă nu o mai păstrăm, măcar să ne aducem aminte de ea. Ca să nu existe discriminare însă, pe 8 Martie femeia primește un mărțișor din partea bărbatului. „Nu am găsit încă un răspuns la această întrebare. Se trăia, probabil, într-o eră patriarhală, în care bărbatul era cel cinstit. El era conducătorul familiei”, a precizat directoarea Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina. În Stuplicani, tradiția mărțișorului se păstrează În multe zone ale Bucovinei tradiția mărțișorului se păstrează. Un exemplu este zona Stulpicani, unde fetele confecționează singure mărțișorul „pe care îl oferă iubitului. La noi, fetele sunt cele care fac mărțișoarele și le oferă băieților. Le confecționează din mătase, de obicei cumpărată din comerț, în culori de alb și roșu. Ca să le dea o formă mai frumoasă folosesc și sârmă foarte subțire pe care o îmbracă în fire de mătase. Acum bărbații le poartă în piept, însă mai demult le purtau la căciulă”, ne-a declarat dna Dorina Diacovschi, în vârstă de 42 de ani, din Stulpicani.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI