Sărbătoarea lăptarilor în Bucovina

Lăptarii suceveni s-au adunat duminică la Câmpulung Moldovenesc, la sărbătoarea lor anuală, ajunsă acum la cea de a opta ediție. Nu au mai venit însă la un festival, cum erau obișnuiți, ci la „Târgul lăptarilor”, o manifestare care și-a propus de această dată să însemne ceva mai mult decât un prilej de laudă și distracție. „Am decis schimbarea denumirii, întrucât târgurile încurajează dezvoltarea afacerilor, iar noi tocmai asta vrem, să transformăm crescătorul de animale în fermier, într-un om care își dezvoltă în zootehnie o afacere proprie. Acesta este viitorul, iar noi nu mai putem organiza niște festivaluri la care dansăm cu stomacul gol, trebuie să ne gândim la ce vrem să facem în viitor”, a precizat ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Gheorghe Flutur, care a deschis oficial sărbătoarea. Tradiția bucovineană a întâmpinării oaspeților cu călăreți și buciumași a fost și de această dată respectată, dar s-a folosit și o mică inovație. Musafirii nu au mai fost serviți la sosire cu plăcinte și afinată, ci cu colaci de brânză și cănițe cu lapte.

 

Într-o atmosferă de sărbătoare autentică, nu a fost neglijat nici faptul că gospodarul bucovinean este obișnuit să muncească 7 zile pe săptămână, așa că și oficialii au trecut la muncă. La un hotel din zonă, specialiști ministeriali au susținut informări pe teme de actualitate, precum primul an de cotă de lapte în România, protecția denumirilor geografice ale produselor românești în perspectiva aderării europene, sprijinul financiar acordat agricultorilor din anul 2007. Ministrul de resort a făcut înainte de toate o „inspecție de front” pe la toate standurile și, oricât de obișnuit ar fi cu tot ce este mai bun, a remarcat diversitatea și calitatea exponatelor, dar și unele animale impresionante, ca taurul gigant „Țiganul șchiop”, în greutate de 1250 de kilograme. Gheorghe Flutur nu a mai muls vaca, pentru a nu da un prost exemplu fermierilor care ar trebui să treacă la mulsul mecanic, dar a avut parte de un întâmplător „botez al laptelui” la unul dintre standuri, unde un pahar cu „lichidul vedetă a zilei” i s-a vărsat pe costum. Nu s-a lăsat însă cu supărare, iar ministrul și-a continuat zâmbitor „raidul” și, ca un băiat de gospodar ce se laudă că este, nu s-a sfiit să renunțe la un moment dat la sacoul și cravata oficială pentru a proba o bundiță bucovineană și o căciulă de miel, pentru că altfel nici nu ar fi putut vorbi de la egal la egal despre tehnica facerii buciumelor cu câmpulungeanul Aristotel Erhan. În periplul său pe la standuri, ministrul a mângâiat vacile și caii, s-a plimbat cu trăsura, a apostrofat vizitiul pentru că a înlocuit pălăria sau căciula românească prin pălării ale altor neamuri, a privit o demonstrația de echitație, a băut lapte proaspăt, a servit cu lingura de lemn brânză cu smântână și mămăligă și a primit de la o firmă suceveană un miel copt din aluat. La o stână amenajată în incinta târgului, ministrul a avut chiar rolul de expozant, pentru că printre obiectele de stână s-a aflat și un foarte vechi cântar de lemn, proprietatea personală a lui Gheorghe Flutur, pe care acesta l-a adus special pentru această manifestare. „Înainte se cântăreau cu el boabele. Acum l-am adus ca să cântărim brânza și vorbele”, a spus ministrul. La orele prânzului, ministrul Flutur a lansat oficial un nou program ministerial pentru sprijinirea fermierilor, după ce a apreciat că „Fermierul” s-a bucurat de succes . Noul program se numește „Animale de rasă” și se dorește un instrument pentru ameliorarea raselor de animale din fermele românești și pentru creșterea prosperității fermierilor, în special a celor de la munte. Potrivit precizărilor ministrului, programul va permite acordarea către fermieri a unor credite pe o perioadă de 10 ani, pentru procurarea de animale de rase performante, iar statul va rambursa fermierilor jumătate din valoarea creditului angajat. Flutur i-a îndemnat pe crescătorii de animale să își înființeze ferme, fie ele și mici și să dovedească inițiativă. Inițiativă a avut el însuși, dăruind unei asociații de crescători de animale din Pojorâta un taur de rasă de 400 de kilograme. Cât despre alte animale de prăsilă, ministrului i-a fost dat să vadă, la standul CEFIDEC, că vaca „de sămânță” poate fi și una de pe un panou pe care s-au lipit cu îndemânare tot felul de boabe, în forma animalului… În afară de iureșul ministerial, care a monopolizat poate prea mult atenția, între oaspeți s-au mai aflat numeroși parlamentari de toate culorile politice, președintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, și vicepreședinta Stela Acatrinei, prefectul Orest Onofrei, oameni de afaceri și specialiști din alte județe, dar și celebrități precum Alexandru Arșinel, sosite pentru programul artistic al manifestării. Alături de miile de vizitatori obișnuiți, au fost impresionați de grămezile rumene de plăcinte și colaci, de lungile șiraguri de cârnați, de șunculițe și feluritele brânzeturi, de inimitabilele cobze de păstrăv afumat „Made in Ocolul Silvic Pojorâta”, de galeria soiurilor de mere, dar și de expoziția cu tot felul de animale. Merită amintit că, alături de bovine, au fost și standuri cu alte specii, între care capre și oi, purceluși, superbi câini ciobănești (înrudiți cu exemplarul „Brutus” al ministrului Flutur sau cu origini rurale mult mai modeste), porumbei, găini, păsări exotice și iepurași, dar și utilaje moderne pentru zootehnie și produse din deșeuri agricole, precum brichetele din paie și resturi de semințe oleaginoase care puteau fi testate în sobă pe loc. Cele mai reușite standuri, ca și cele mai valoroase animale au fost premiate de organizatori, iar pentru gospodarii câmpulungeni autoritățile locale au instituit premii speciale în bani, de care au beneficiat cinci deținători de ferme (Ioan Piticar, Păltinaș Mîndrilă, Petru Erhan, Mihai Nisioi, Gheorghe Ștefureac) și 11 crescători de animale. Premiile au fost cuprinse între 4 și 8 milioane de lei vechi pentru fermieri și între 2 și 3 milioane pentru crescătorii de animale, acordate de la bugetul local al municipiului, din inițiativa primarului Gabriel Constantin Șerban și cu acceptul Consiliului Local. Sărbătoarea lăptarilor a mai prilejuit concursuri pentru mulgători și băutori de lapte, un spectacol folcloric susținut de Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, formații folclorice din județ și artiști cunoscuți ca Sofia Vicoveanca și Alexandru Arșinel. Au mai avut loc o horă și un bal al lăptarilor din Bucovina, la care toată lumea s-a distrat pe cinste. Prilej reușit și util de întâlnire și de informare între producătorii și procesatorii de lapte și specialiști în domeniu la cel mai înalt nivel, sărbătoarea lăptarilor de la Câmpulung se pare că va da tonul unei adevărate mode a târgurilor specializate. Cel puțin așa promite ministrul Flutur, în cuvântul căruia și alte prilejuri de acest gen au fost deja anunțate. „Astfel de târguri vor exista în viitorul imediat în multe localități. În octombrie va fi un târg al merelor la Fălticeni, organizăm și un târg de turism folcloric la Gura Humorului, între Crăciun și Anul Nou, la Vatra Dornei va fi un târg al lemnarilor, iar toate aceste prilejuri le vom folosi și pentru a informa satul românesc despre ce facem noi în minister și ceea ce trebuie să facem împreună în viitor pentru ca românului să îi fie mai bine”.