Aderarea României și Bulgariei la 1 ianuarie 2007, condiționată de Comisia Europeană

România ar putea adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 cu condiția să demonstreze hotărârea, mentalitatea și rezultatele necesare în combaterea lipsurilor importante, se arată în textul raportului prezentat ieri de comisarul european pentru extindere Olli Rehn, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European. Nu mai târziu de luna octombrie, Comisia Europeană va elabora un nou raport cu privire la progresele făcute în timpul scurs de la ultimul raport, pentru a vedea dacă data de 1 ianuarie 2007 poate fi menținută.
România a atins un nivel considerabil al alinierii cu acquis-ul comunitar, relevă raportul comprehensiv de monitorizare privind îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, dat publicității de Comisia Europeană, marți, la Strasbourg. Dacă raportul din octombrie 2005 al Comisiei Europene concluziona că România va fi pregătită pentru aderare într-un număr mare de domenii, dar că altele necesitau eforturi sporite, iar 14 domenii ridicau preocupări serioase, documentul prezentat ieri constată progresele suplimentare înregistrate și evidențiază că România urmează să fie pregătită pentru aderare în unele domenii adiționale, cu condiția menținerii ritmului actual al reformelor.

 

În raport, Comisia Europeană notează progresele în ceea ce privește achizițiile publice, protecția datelor personale, bunăstarea animalelor, resursele piscicole, flota, controlul și politicile de piață, legislația privind politica regională, politica de vize, pregătirile vamale și protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene. Raportul Comisiei menționează, de asemenea, domeniile care nu mai reprezintă motive de preocupare serioasă, dar care necesită în continuare eforturi sporite în ve-derea încheierii pregătirilor de aderare: protecția drepturilor de proprietate intelectuală; posturile de inspecție veterinară de la graniță, identificarea și înregistrarea animalelor, măsurile de control al îmbolnăvirilor animale, aspectele veterinare ale sănătății publice. Raportul Comisiei identifică și alte domenii în care sunt necesare eforturi sporite, menționând în acest sens măsurile orizontale și procedurale privind produsele industriale, în domeniul liberei circulații a mărfurilor, controlul cultivării, producției și marcajului organismelor modificate genetic. La același capitol mai sunt notate drepturile cetățenilor UE, libertatea de a furniza servicii nefinanciare, asigurarea autovehiculelor, cerințele de capital pentru bănci și fondurile de investiții, lupta împotriva spălării banilor, zootehnie, comerțul cu animale vii și produse de ori-gine animală, pescuitul. Eforturi sporite mai sunt necesare din partea autori-tăților române în următoarele domenii: TVA, impozitarea directă, legislația muncii, să-nătatea și siguranța la locul de muncă, dialogul social, inclu-ziunea socială, egalitatea de tratament între bărbați și fe-mei; sănătatea publică; politi-ca în domeniul audiovizu-alului; monitorizarea politicii regionale, legislația orizontală în materie de mediu, calitatea apei, gestionarea deșeurilor, protecția naturii, cooperarea polițienească și lupta împotri-va crimei organizate, coope-rarea judiciară, lupta împo-triva drogurilor; controlul fi-nanciar intern public, auditul extern, controlul cheltuielilor din fondurile structurale și de coeziune, precum și traduce-rea acquis-ului în limba ro-mână. Pe de altă parte, Comisia Europeană atrage atenția că persistă patru domenii de pre-ocupare serioasă, care nece-sită acțiuni urgente, trei la ca-pitolul agricultură și unul în domeniul financiar.