Românii din regiunea Cernăuți și-au ales deputații

Au rămas în urmă alegerile în Rada Supremă și consiliile de toate nivelurile din Ucraina. Pentru populația de etnie română din regiunea Cernăuți, acestea s-au încheiat cu rezultate mai frumoase decât precedentele. După o perioadă de patru ani, românii din Nordul Bucovinei, dar și din regiunile Odesa și Transcarpatia, au din nou în Rada Supremă deputatul lor, pe magistrul în drept, doctorul în filozofie Ion POPESCU, Președintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, fost deputat în legislaturile II-III în Parlamentul Ucrainei. Speram s-o avem în Parlament și pe renumita cântăreață Sofia Rotaru, înscrisă pe poziția a doua în lista Blocului lui Lytvin, dar acesta nu a acumulat baremul de voturi. Pe marginea alegerilor din 26 martie a.c., am stat de vorbă cu cunoscutul poet, om de cultură și publicist Vasile Tărâțeanu, deputat în două legislaturi în Consiliul Regional Cernăuți.

 

– Domnule Vasile Tărâțeanu, primăvara aceasta ți-a adus două bucurii deosebite: decernarea Premiului Național „Marin Sorescu” pentru demnitatea folosirii Limbii Române în marca ei originală, stăruitoare în creațiile poetice și gazetăria militantă, înmânat de Eugen Simion, în acel moment Președinte al Academiei Române, și realegerea ca deputat în Consiliul Regional Cernăuți. La care ții mai mult? – Sincer vorbind, ambele, precum le numești dumneata, „bucurii” îmi sunt scumpe. Totuși, aș da preferință primei, adică Premiului “Marin Sorescu”, care ține de vocația și activitatea mea de o viață, de sufletul, de sentimentele și dorințele mele. În ultimă instanță, este o satisfacere sufletească pentru că munca mea este recunoscută. Deși, un Eminescu, un Mateevici (fie măcar și pentru “Limba noastră”), să nu aducem și alte exemple, nu au primit la timpul lor nici un premiu, dar vor rămâne pentru totdeauna în literatura noastră. În timp ce despre mulți premiați nu se mai aude nimic. Crede-mă, drag prieten, că n-aș vrea să mă număr printre ultimii. Evident, sunt foarte îndatorat alegătorilor care au votat pentru partidul pe listele căruia candidam la postul de deputat. Deci, lumea mă apreciază, are încredere în mine. Or, în timpul deputăției anterioare am făcut aproape totul ce-mi era în putere pentru a respecta promisiunile preelectorale. – Luând cunoștință de rezultatele alegerilor, con-statăm că atât în Rada Su-premă, cât și în Consiliul Regional românii nord-bu-covineni vor avea 6 depu-tați aleși pe listele Parti-dului Regiunilor, câștigă-torul scrutinului electoral. Aceștia sunt I. Popescu, A. Bojescu, M. Gainiceru, I. Semeniuc, V.Tărâțeanu, A. Țîntari. Cum se face că avem atâția deputați din acest partid? – Pentru a înțelege acest lu-cru, trebuie să facem urmă-toarele precizări. Simțind pe-ricolul de a rămâne fără de-putați și consilieri români în organele legislative ale puterii centrale și locale, conducerea Uniunii Interregionale “Co-munitatea Românească din Ucraina”, din care fac parte 14 organizații naționale româ-nești din țară, a elaborat cu mai multe luni în urmă o platformă electorală în care au fost incluse doleanțele prin-cipale ale populației româ-nești din regiunea Cernăuți și din alte zone ale Ucrainei, do-leanțe formulate de-a lungul ultimilor 10-15 ani la Con-gresele Intelectualității și în Memoriile unor societăți cul-turale românești. Platforma a fost înmânată partidelor și blocurilor politice din Ucrai-na, în special celor ce aveau, după părerea noastră șansa să depășească bariera electorală de trei procente, cu scopul de a le determina ca, în schimbul voturilor noastre, a susținerii noastre în timpul campaniei electorale, să ne ofere locuri eligibile pe listele lor. Unicul partid care a acceptat aproape întru totul platforma elec-torală a comunității noastre, dată publicității în presa locală și internațională, care s-a an-gajat să îndeplinească la mo-dul concret doleanțele popu-lației românești privind asigu-rarea învățământului de toate nivelurile în limba maternă, care și-a înscris pe agenda sa promovarea cadrelor națio-nale românești la conducerea de vârf în raioanele în care suntem majoritari, care va întreprinde măsurile necesare în vederea ridicării monu-mentelor marilor noștri înain-tași în locurile alese de comu-nitatea noastră, s-a dovedit a fi Partidul Regiunilor. Progra-mul electoral al acestuia, lipsit de elemente ultranațio-naliste ucrainene, prezente în platformele electorale ale u-nor partide, a convenit cel mai mult alegătorilor români. Cu atât mai mult, cu cât avem o anumită experiență pozitivă. În 1998, când eram împreună cu Partidul Regiunilor, am avut și o fracțiune a noastră în Consiliul Regional Cernăuți. Nouă ne convin federalizarea Ucrainei, existența mai mul-tor limbi de stat, cetățenia dublă și multe alte chestiuni promovate de această for-mațiune politică. – Dar cum rămâne cu în-vinuirile aduse Partidului Regiunilor, personal lide-rului acestuia, Viktor Ianu-kovyci, referitor la politica prorusă și la renunțarea la cursul proeuropean? – Viktor Ianukovyci a decla-rat nu odată că, păstrând rela-ții strânse, echitabile și reci-proc avantajoase cu Rusia, Ucraina va urma consecvent cursul integrării europene. Pe primul plan se pune crearea treptată a piețelor comune cu Uniunea Europeană, așa cum au procedat la timpul lor țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb. În intere-sele proprii, va fi folosită ex-periența est-europeană de edificare a unor relații de parteneriat cu UE. De asemenea, a declarat V. Ianukovyci, se vor examina posibilitățile unui dialog trilateral Ucraina-Rusia-Uniunea Europeană în diferite domenii. – Cine sunt ceilalți deputați români din Consiliul Regional? – Un număr important îl constituie deputații din partea Blocului Iuliei Timoșenko: V.Bercea, O. Goian, G. Cozma, I. Muntean, G. Șodrângă, urmați de G. Berezovschi, L. Rusu și T. Huțuleac (Uniunea Populară „Ucraina noastră”), V. Calaraș și A. Moisei (Partidul Socialist), M. Vizitiu (Partidul Popular) și G. Apetri (Mișcarea populară „Pora”). Îi cunosc personal mai că pe fiecare dintre ei. Deși cu viziuni politice diferite, pe toți, credem, îi unește dorința de a contribui la dezvoltarea în toate planurile a regiunii Cernăuți și a Ucrainei. Totodată, sperăm ca împreună, ca români, să punem umărul la rezolvarea tuturor chestiunilor ce țin de drepturile conaționalilor noștri, prevăzute de Constituția Ucrainei și de legile internaționale. Or, sângele apă nu se face. Am dori ca aceasta să se refere și la nu-mărul considerabil de deputați români aleși în consiliile raionale Herța, Hliboca, Noua Suliță și Storojineț. – Domnule Vasile Tărâțeanu, îți mulțumesc pentru interviul acordat. Iar deputaților români le dorim o conlucrare cât mai strânsă întru păstrarea identității noastre naționale. – Și eu îți mulțumesc, stimate coleg. Cât privește urarea ce ne-ai făcut-o cred că alt scop decât apărarea identității noastre nu putem avea. Altfel la ce am mai fi candidat?!… A consemnat ION CREȚU Cernăuți