Buna Vestire

La 25 martie, Biserica Drept-măritoare cinstește Praznicul Bunei Vestiri, zi de mare bucurie, care face parte din sărbătorile mari închinate Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. De demult, în Paradis, printr-o femeie a intrat păcatul în lume. La „plinirea vremii”, tot printr-o femeie, păcatul trebuia biruit. „Potrivnica șarpelui” și „fecioara îmbrăcată în lumină” trăia în Nazaretul Galileii. Era o copilă curată și smerită, cu o credință autentică și o iubire sfântă care se îndrepta numai către Dumnezeu. Trăise la Templu. Învățase acolo Legea cea veche. Știa prorociile. Era pildă celor din preajmă. Trăia smerit și-și punea nădejdea numai în Dumnezeu. Există astăzi la Nazaret ruinele casei în care a trăit Preacurata Fecioară. Se află acolo, în apropiere, un izvor de unde Fecioara aducea apă.

 

Acolo, la Nazaret, trimis a fost Arhanghelul Gavriil să-i aducă vestea că va naște pe Fiul celui Prea-înalt: Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Bine-cuvântată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceas-ta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și, iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele Lui Iisus (Ev. Luca I, 28-31). Sfântul Grigore Palama spune că Arhanghelul se desfăta de curățenia gândurilor Fecioarei. Ca una care voia să-și păstreze neîntinată fecioria, Maria rămâne uimită de vestirea adusă de Arhanghel: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?(Ev. Luca I, 34). Sfântul Iacob Monahul, referindu-se la aceasta, spune: „Maria n-ar fi pri-mit să fie Maica Mântui-torului, dacă prin aceasta urma să-și calce făgăduin-ța de feciorie. De aceea, îngerul o liniștește, spu-nându-i felul nașterii și ci-ne va fi Cel ce Se va naște”. Încredințată de cuvintele Arhanghelului, curata Fecioară acceptă cu smerenie: „Fie mie după cuvântul tău!”(Ev. Luca I,38). Părinții Bisericii afirmă că acesta a fost momentul când S-a zămislit Fiul lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face și Gavriil harul bine-l vestește (Troparul Bunei Vestiri). Sfântul Ioan Damaschin observă că în Sfânta Scriptură este spus de două ori cuvântul Fie. La început, când Dumnezeu a poruncit să fie lumină, prin acest Fie s-a inițiat zidirea lumii materiale. Când Fecioara rostește la Nazaret Fie, s-a început restaurarea lumii stricate prin păcatul strămoșesc. Se știe foarte bine că a restaura este mai greu decât a face din nou. Tot Sfântul Ioan Damaschin spune că, după ce Fecioara Maria a rostit cuvântul Fie, Cerul și nenu-măratele oști îngerești au săltat de bucurie că de acum neamul ome-nesc va avea un Răscumpărător. Dacă Fecioara n-ar fi acceptat să fie Maica Mântuitorului, poate că nici acum nu am fi fost răscumpărați. Sfântul Grigore Palama spune că Buna Vestire s-a petrecut într-o zi de vineri, la ceasul al șaselea, adică în ziua și-n ceasul în care au pă-cătuit primii oameni și în care avea să se întâmple jertfa Crucii. Buna Vestire „este începutul mântuirii noastre și arătarea tai-nei celei din veac”(Troparul Săr-bătorii). Este ziua bucuriei și a spe-ranței împăcării noastre cu Dumnezeu, prin întruparea Dumnezeiescului Său Fiu. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că „oștile îngerilor au nu-mit-o cu adevărat fericită, ca și neamurile oamenilor, iar cei ce nu o numesc fericită și nu o prea-măresc nu sunt numărați împreu-nă cu oamenii, ci sunt fiii pierza-niei și partea diavolului, însă toate neamurile adevăraților oameni o numesc fericită și o preamăresc, și o au drept ajutor și mijlocire la Domnul”. Evenimentul Bunei Vestiri, de-pășind hotarele timpului și ale spa-țiului, rămâne mereu proaspăt în viața Bisericii. Crearea lumii – întru începuturi – și recrearea ei – prin întruparea Domnului binevestit de înger – cer o a treia schimbare – de această dată personală – a fiecăruia dintre noi. Căpătăm starea de om nou în momentul în care și noi, în smerenie și ascultare, răspundem chemării, ca oarecând Fecioara: Fie. Arhimandritul TIMOTEI AIOANEI