Angela Furtună și vocea străinului avertizat “să nu spună nimic”

“Îl văd pe Dumnezeu și nu mor – Viețile mele nesfinte”, cea mai recentă carte de ver-suri a Angelei Furtună, a făcut (oficial) cunoștință cu publicul, ieri, în Sala de artă a Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera”. În fața unui public numeros, de fideli ai cărții, din care nu au lipsit nici reprezentanții administrației – dna viceprimar Angela Zarojanu și dna consilier județean Carmen Agoutin –, des-pre carte au vorbit Paula Tudose (și în calitate de gazdă a evenimentului), universitara Sabina Fînaru și poetul ieșean Șerban Axinte (secretar de redacție al revistei “Timpul” și, nu în ultimul rând, în aceste zile, director al Festivalului “Primăvara Poeților” – în care s-a înscris, la Suceava, lansarea cărții semnate de Angela Furtună – pentru Iași).

 

Vorbind despre carte, dna Sabina Fînaru a găsit, printre altele, “o perspectivă poetică marcat feministă” (ce avea însă a fi negată de celălalt vorbitor), o imagistică adesea “halucinantă”, atitudini de “meditație religioasă”, dar și de “provocare, contestare”, de părere fiind că poezia poate fi “o armă de luptă împotriva politicilor și sistemelor de gândire totalitare”. Căutându-l pe poet în cartea Angelei Furtună, l-a văzut, potrivit versurilor poetei, ca “străin avertizat de înger să nu spună nimic” sau în ipostaza de “pescar care momește moartea”. Dl Șerban Axinte a decodificat “macropoemul” “cu direcție, solid” al Angelei Furtună ca punând în discuție o zonă a “spațiului închis”, alta a socialului și a politicului, alta a timpului și memoriei. “O carte nerecomandabilă cititorilor care nu au răbdare să-i parcurgă toate nivelurile”, a mai specificat el. La rându-i, Angela Furtună a mărturisit că Occidentul, pe care l-a cunoscut în câteva călătorii, a determinat-o să-și pună întrebări precum cele privitoare la “identitate” sau “adevăr” și, astfel, a început să se înfiripe recenta sa carte. Pe firul inte-rogațiilor și al eventualelor concluzii, polemizând mai curând cu Istoria decât între ei, au mai vorbit poeții Mihai Vicol, Dumitru Oniga și isto-ricul Mihai Iacobescu. Una dintre concluzii, neliniști-toare, suna cam așa: încercând a ne explica adevărul/istoria de până în 1990, am devenit o colonie…