Cernăuți - 1 Decembrie

„Unitatea popoarelor începe de la spiritualitatea lor”

Ziua Națională a României a fost marcată, cum era și firesc, și la Cernăuți. Pe fundalul sărbătorii s-au conturat chipurile diplomaților, ale politicienilor, ale istoricilor, ale oamenilor de afaceri și nu în ultimul rând ale reprezentanților administrației cernăuțene. În această zi mare pentru România și-au putut mărturisi gândurile patrioții de toate rangurile și de toate neamurile. Gânduri sincere, iubiri premeditate, pasiuni de profesie, renunțări și atitudini revanșarde – toate la un loc au trebuit să se dea cu un pas înapoi în fața documentelor, în fața istoriei. Înainte vreme, credeam că, odată ajunși la statuia lui Eminescu din Cernăuți, cineva dintr-un pod, dintr-un ochi abscons de clădire ne va „secera” cu o armă exterminatoare, cuiva abil și interesat să câștige din industria spaimei îi convenea poate ca poveștile vânătorești cu teroarea să existe.
 

Dar ce pot spune eu, o gazetăriță care își macină dragostea față de neam undeva într-un capăt anonim de Rădăuți? Eu nu am dreptul să judec, eu nu am dreptul decât să spun ceea ce am văzut. Pot și trebuie să sufăr în tăcere ca un melc ce-și duce casa în spinare. Și am văzut un Eminescu mai trist și mai singur decât în alți ani, am văzut un Eminescu care îi aștepta pe toți liderii comunității românești, și-i dorea poate laolaltă, fără ură și părtinire, dar în mod straniu unii nu erau dimineață acolo, când Excelența Sa consulul general al României la Cernăuți sosise cu de-legația de parlamentari de la București pentru a depune flori la monumentul poetului. Îl urau oare mai tare pe Arcadie Opaiț decât îl iubeau pe Eminescu, să fie ura mai mare ca dragostea? Numai Dumnezeu știe și tot Dumnezeu știe de ce îngăduie ca în continuare Arcadie Opaiț să fie liderul Societății pentru Cultură Românească „M. Eminescu”, societate care a patronat unul dintre evenimentele desfășurate la 1 Decembrie. Poate că liderii despre care facem vorbire au mers de unii sin-guri și noi nu i-am văzut, ori poate că au ei un dialog secret cu Eminescu. Oricum, prim-vice-guvernatorul Regiunii Cernăuți, domnul Bahlei, a venit să aducă salutul administrației și întreaga asistență s-a deplasat apoi și la statuia lui Taras Șevcenko. ”Unitatea popoarelor în-cepe de la spiritualitatea lor”, a spus aici Olexsandr Hlușko, președintele Consiliului Radei Regiunii Cernăuți, expresie  poate subtil mustrătoare. Manifestarea a continuat la sediul Societății „Eminescu” unde Asociația „Flondor” din Rădăuți a organizat o expoziție documentară , conturând momentul Unirii și aducându-i în prim plan pe marii bărbați ai neamului românesc. La eveniment a participat și domnul Cozmin Gușă, președintele Partidului Inițiativa Națională. Domnul Gușă a venit însoțit de deputații Lavinia Șandru și Aurelian Pavelescu, de secretarul general al PIN, Sergiu Constantinescu, și de scriitorul Mircea Popa, președintele Fundației „România-Rusia”. ”Noi gândim că mesajul nostru va ajunge la București. Venim aici să sprijinim comunitatea românească, este un proiect privat al moștenitorilor lui Iancu Flondor, dar proiectele ca  și banii Departamentului Românilor de Pretutindeni trebuiesc foarte clar analizate cum vin. Această expoziție este adusă aici dar dumneavoastră veniți mai des  să cunoașteți realitatea”, li s-a adresat oaspeților de la București, organizatorul expoziției, prof. Mihai Pînzaru din Rădăuți. ”Am venit să înțelegem mai bine ce se întâmplă. Poți să înțelegi mult și din publicații, poți să înțelegi mult și din cărțile de istorie adevărată. Nu poți să înțelegi la fel de bine dacă nu vii aici. Faptul că există o anumită dezbinare, că există anumite neînțelegeri, că așa cum spunea dl Pînzaru, se întâmplă fel de fel de lucruri la nivelul administrației din România, care nu sunt în regulă și nu sunt de natură să încurajeze gesturile unor români adevărați, care fac o rezistență incredibilă prin cultură – se datorează tuturor – clasei politice, dar și intelectualilor de aici și din România, dar și oamenilor de afaceri, mai puțin de aici și mai mult din România. Iar dacă în acest moment cauza națională în România nu o mai joacă nimeni, sunt vinovați, dar atenție, nu doar cei din politică, aceștia sunt doar cei care desăvârșesc aceste dezastre pentru poporul român. Fibra națiunii române s-a cam ofilit, îmi pare rău să spun asta”, a spus Cozmin Gușă, care în aceeași zi avea să aibă o întâlnire cu domnul Myhailo Geneceac, viceguvernator al Administrației de Stat Cernăuți, întâlnire caracterizată de tânărul politician român ca fiind „extrem de directă, fructuoasă și fără complexe, ca între oameni care doresc să pună pe prim plan prietenia”. Vorbind despre datele esențiale ale poporului român, consulul general al României la Cernăuți, domnul Romeo Săndulescu, a arătat că „avem datoria să păstrăm cum se cuvine aceste momente, să  transmitem generațiilor care vin unitatea națională a poporului român, unitatea spirituală a spațiului românesc, din care și Bucovina face parte, gândul spre o democrație europeană”. Apelul la unitate, toleranță și cinstire a istoriei a fost accentuat și de istoricul Daniel Hrenciuc, de prof. Vichentie Nicolaiciuc, de avocatul Mircea Rusu, de Ioan Bodnar, președintele Uniunii Ucrainenilor pentru Ținutul Bucovina, de omul de afaceri Nicolae Preutesi,  toți din Rădăuți. O voce distinctă în tabloul zilei a fost aceea a domnului Petru Grior, director adjunct al Arhivei Regionale Cernăuți  și președinte al Societății „Golgota”. Domnia sa a rememorat perioada grea de detenție pe care a trăit-o în timpul represiunii staliniste. În aceeași zi, la Consulatul General au fost înmânate diplome de excelență pentru un an de activitate. Au fost omagiați astfel  Ilie Tudor Zegrea, Serafima Grigan,  Ioan Fede, Maria Toacă, Mircea Jugănaru, Vichentie Nicolaiciuc. Au avut loc apoi lansări de carte, iar Ansamblul „Fetele din Bucovina” a vrăjit din nou participanții prin interpretarea unor melodii autentice. Seara s-a desfășurat recepția organizată de Consulatul General al României la Cernăuți. Deoparte, pe un scaun fără pluș, fără mânere strălucitoare… cu capul ușor dat pe spate, obosită dar răbdătoare, se afla și doamna Valeria Șindilaru, născută la Cernăuți, în februarie 1917 și care nu  mai văzuse nordul Bucovinei de peste 45 de ani. Distinsa doamnă, care  într-un fel sau altul era personajul principal al acelei zile, privea cu ochii întredeschiși întregul tablou fastuos și când am întrebat-o ce simte chipul i s-a umbrit ușor și înțelept. Poate că mai văzusem dimineață acea umbră pe monumentul lui Mihai Eminescu… Cineva ar fi avut poate un motiv anume să-i ceară iertare distinsei doamne. N-a făcut-o. Și atunci, îi cere iertare.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: