Subordonarea Registrului Comerțului stârnește patimi

Posibila trecere a Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției înapoi la camerele de comerț, prevăzută într-un proiect legislativ inițiat de doi senatori, stârnește patimi la nivel înalt. Patronatele reprezentate în CNIMMPR, prin vocea dlui Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliu-lui Național al IMM-urilor, consideră că o parte din veniturile obținute de Registru trebuie direcționate către ele, chiar dacă un anumit procent din încasări este normal să ajungă la stat. Dl Nicolescu afirma că patronatele trebuie să aibă reprezentanți în Consiliul de Administrație al Registrului Comerțului (în pofida faptului că acest for nu există! – n. red.), care să se im-plice în strategia de dezvoltare, iar anomaliile prin care diferite oficii teritoriale ale Registrului Comerțului practică tarife diferite pentru eliberarea aceluiași certificat constatator trebuie eliminate.

 

Organizarea actuală a ONRC nu permite însă tarifarea diferită a aceluiași serviciu, în funcție de oficiul care-l prestează, datorită simplului fapt că nivelul tarifelor este decis prin hotărâre de guvern, astfel încât, ori la Suceava, ori la Timișoara, aceeași operațiune are un tarif unic. Lucru care nu se întâmpla în urmă cu trei ani când Registrul era în subordinea camerelor teritoriale de comerț, iar tarifele erau stabilite la nivel local. Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Justiției, în perioada 1990 – 2002 au existat tarife discriminatorii aplicate de unele camere de comerț. Astfel, Camera de comerț Bistrița Năsăud percepea în 2002 pentru eliberarea unui atestat privind situația unei societăți comerciale taxe de 714.000 lei pentru membrii Camerei, iar pentru nemembri – 2.142.000 lei, Oficiul Concurenței fiind sesizat în acest sens. Senatorii au dat aviz favorabil propunerii legislative a legii camerelor ce conține și paragrafe ce vizează trecerea Registrului Comerțului de la Justiție la camerele de comerț. În expunerea de motive cu care și-au susținut cei doi senatori (Nicolae Vlad Popa – PNL-PD, Viorel Arion – PNL-PD) propunerea legislativă, un rol îl juca prezumția că astfel se asigură independența registrului din punct de vedere politic. Greu de crezut că acest deziderat se poate realiza în condițiile în care, de exemplu, directorul executiv al camerei de comerț este membru marcant al organizației județene a unui partid. Ministrul justiției, Monica Macovei, s-a declarat împotriva acestei acțiuni, apreciind că nu este o măsură potrivită trecerea Oficiului Registrului Comerțului (ORC) din nou în subordinea camerei de comerț, mai ales că România trebuie să se alinieze unei directive europene. În replică la propunerea legislativă, Ministerul Justiției a elaborat și publicat, la sfârșitul lunii octombrie, un document ce prezintă argumentele păstrării actualei formule organizatorice a registrului comerțului. Conform sursei menționate, periclita-rea sistemului unitar este unul dintre pericolele majore ce derivă din trecerea la camerele de comerț a registrului. „Transmiterea datelor la Registru, înregistrarea și stocarea acestora și comunicarea informațiilor de interes trebuie, potrivit Directivei 2003/58 să fie făcută și prin mijloace electronice. De aceea ONRC a dezvoltat o rețea IT integrată fără de care nu mai este posibilă realizarea acestor obligații. Comunicarea permanentă între oficiile teritoriale și mai ales centralizarea acestora este esențială. Administrarea separată a oficiilor teritoriale, care ar fi generată de adoptarea propunerii legislative, periclitează administrarea rețelei, integr(al)itatea și circuitul datelor.” Reamintim că Raportul de evaluare al GRECO pentru România, publicat în octombrie 2005, reține faptul că Registrul Comerțului funcționează mult mai eficient după transferul său la Ministerul Justiției.