Muncitorii de la „Rulmenți“, anchetați „ca la KGB“

Amenințați cu desfacerea contractului de muncă pe motive disciplinare, ei trebuie să răspundă acum dacă au fost instigați la grevă și de către cine, de ce nu au ascultat dispozițiile șefilor ierarhici de a se întoarce la posturi și dacă nu cum-va au pus în pericol viito-rul și siguran-ța societății Muncitorii de la URB Rulmenți Suceava trăiesc zile grele după greva lor din 24 și 25 octombrie. Participanții la protest sunt acum în postura de a-și pierde locurile de muncă pentru indisciplină, fiind anchetați de con-ducere în legătură cu participarea la protest. Salariile mici și ratarea negocierilor între Sindicatul Democrat al fabricii și administrație, care nu a acceptat oferta sindicală, i-au făcut pe oameni să refuze luni, 24 octombrie, să mai intre la schimbul 1. Lucrul a fost reluat de muncitori abia marți dimineață la ora 10, după ce nici acest protest nu s-a lăsat cu vreun rezultat pozitiv în ce-i privește. Administrația URB „Rulmenți” a considerat greva ilegală și a anunțat concedieri pentru cei ce vor fi găsiți indisciplinați.

 

Angajații fabricii sunt acum obligați să răspundă la un chestionar de 10 întrebări legate de cele două zile cât au protestat. „Suntem anchetați ca la KGB, iar oa-menii au fost amenințați că li se vor desface disciplinar contractele de muncă, înainte chiar să se încheie ancheta în legătură cu greva. Prezumția de nevinovăție la ei nu există. N-am întâlnit nicăieri o astfel de manieră de anchetă după un protest sindical. Biroul de resurse umane a compus niște întrebări alambicate de parcă trebuie să dăm socoteală pentru crime de război”, a declarat Cristian Maierean, liderul sindicaliștilor de la” Rulmenți”. Prin întrebările din chestionar, conducerea societății vrea să cunoască de la fiecare de ce a întrerupt lucrul, dacă a fost instigat la aceasta și de către cine, dacă nu cumva refuzul lui i-a influențat și pe alți muncitori ce ar fi dorit să facă treabă, de ce nu a ascultat dispozițiile șefilor ierarhici de a se întoarce la posturi și dacă nu cumva, în zilele de 24 și 25 octombrie, prin încetarea lucrului, s-au pus în pericol viitorul și siguranța societății. „Aveți ceva de adăugat?” Ultima întrebare din chestionar – „Mai aveți ceva de adăugat?” – este poate cea mai importantă, pentru că, au sau n-au curaj să scrie, muncitorii de la „Rulmentul” ar avea ce adăuga. Ar vorbi acolo, probabil, – așa cum, sub rezerva anonimatului ne-au spus – despre promisiunile neonorate ale patronilor, legate de investițiile în modernizarea unor hale și mașini. Ar vorbi, de exemplu, punctual, despre AMP32, o mașină de matrițat ce trebuia moder-nizată, dar căreia, în locul pieselor noi, i s-au montat niște „cancere” și mașina funcționează mai rău ca înainte. Ar vorbi poate despre ves-tiarele de la forjă, improprii, în care nu există apă curentă, iar muncitorii se schimbă la lumina mucului de țigară, geamul de acolo, spart demult, fiind „umplut” cu cartoane. Ar mai pu-tea adăuga multe despre planul de restructurare promis de mai bine de un an, despre promi-siunile ca fondul de salarii al muncitorilor disponibilizați să se împartă celor rămași, despre multe alte cuvinte goale aruncate în vânt de administrație. „Nu este nici un semn în fabrică precum că s-ar vrea să se facă treabă. Am intrat în al treilea an de investiții și nu se vede mai nimic. A venit un domn prezentat ca «vertical și pregătit», cu care sindicatul căzuse la o înțelegere. Acuzat că și-a depășit atribu-țiile, omul și-a dat demisia după 2 luni. De atunci, nu s-a mai ajuns la nici o înțelegere în-tre sindicaliști și conducere, deși încercări de negociere au existat”, a declarat Cristian Maierean. Până în urmă cu 2-3 luni, la URB „Rulmenți” Suceava lucrau aproximativ 730 de muncitori. Tot de atunci încoace se pleacă pe capete, meseriași buni sau mai puțin buni, și secțiile se golesc de oameni văzând cu ochii. Nu-i mai poate opri nimeni și, dată fiind atmosfera de după grevă, treburile stau din ce în ce mai prost. Cei care rămân, pentru că n-au alte oportunități, nu mai vor acum să accepte soluția disponibi-lizărilor, prin care circa 250 de oameni urmau să plece acasă cu salarii compensatorii. Ei vor acum indexarea lefurilor cu indicele de inflație, de 7,5 %, stabilit pe anul 2005. Administrația însă a declarat oficial către Prefectură că, din cauza pierderilor specifice exportatorilor, respectiv scăderea cursului va-lutar, concomitent cu creșterea tuturor pre-țurilor, vor fi „limitate creșterile salariale, ce vor fi acordate numai pe bază de indicatori economici”. Orice speculație în acest conflict este inutilă, dar el ne aduce aminte că și muncitorii de la AMBRO au vrut câte ceva, iar 600 dintre ei au sfârșit trimiși în șomaj, încât mândrețea de combinat este acum sub pază ca să nu fie dus de hoți la fier vechi.