„Analele Bucovinei“ la al 20-lea volum

La împlinirea a zece ani de la înființarea Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei, periodicul științific semestrial „Analele Bucovinei” apare cu un număr special, retrospectiv, oferind utilizatorului interesat de cercetarea problemelor Bucovinei un instrument de lucru folositor (307 p.).
 

Sumarul acestui număr îngrijit de Elena Cristuș-Pascaniuc, neobservat în Bucovina, dacă nu chiar ignorat cu bună știință, cuprinde editorialul Centrul de Studii „Bucovina” la un deceniu de activitate, semnat de Dimitrie Vatamaniuc, m.o. al Academiei Române, redactor-șef, directorul Centrului de la Rădăuți, care include în anexă un document, referitor la proiectul de elaborare a Enciclopediei Bucovinei, p. 317–326; Nota redacției, p. 327; Argument (retipărirea articolului-program din I, 1, 1994, semnat de acad. Gheorghe Platon), p. 329–330; Editoriale (1994–2002), p. 331–456; Opinii (1994–2002), p. 457–564; Bibliografia tematică a revistei „Analele Bucovinei” pe anii 1994–2002, p. 565–572; Sumare (1994–2002), p. 573–606; Numere speciale, p. 607–611; Lista ilustrațiilor apărute pe prima copertă a fiecărui număr, p. 613; Indice de autori, p. 615–619. Două periodice din Bucovina au împlinit anul trecut zece ani de la apariție: „Glasul Buco-vinei” care se realizează la Cernăuți și se tipă-rește la București, sub directoratul Alexandri-nei Cernov, m.o. al Academiei Române, și „Analele Bucovinei”, care se realizează la Ră-dăuți și se tipărește la București, sub egida Editurii Academiei Române. Centrul de la Ră-dăuți a inclus în programul colocviului științific „86 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. Destinul unei generații privilegiate”, 25 no-iembrie 2004, două comunicări consacrate evenimentului și celor două periodice. Dintre instituțiile statului din județul Suceava, în care a fost vărsată partea neocupată a Bucovinei, a observat evenimentul doar… Primăria de la Rădăuți (nu însă și comisia pentru cultură a consiliului local de aici). Aceasta acordă re-dacției „Analelor Bucovinei” Diploma de O-noare, în 16 decembrie 2004, pentru contribu-ția la răspândirea culturii naționale de-a lungul celor zece ani de existență, îi felicită pe cerce-tători, urându-le „să nu-și trădeze idealurile și să-și continue strădania științifică”. Recent, a ieșit de sub tipar un număr nou al „Analelor Bucovinei”, X, 1, 2003, cu 358 p., îngrijit de Ovidiu Bâtă. Redactorul-șef, acad. Dimitrie Vatamaniuc semnează editorialul Ciprian Porumbescu și o pagină din istoria cul-turală a Bucovinei, p. 5–6. Secțiunea Evocări este în întregime dedicată lui Ciprian Porum-bescu, un adevărat mit al culturii românești din Bucovina, la împlinirea a 150 de ani de la naștere și a 120 de ani de la trecerea sa în eterni-tate: D. Vatamaniuc, Ciprian Porumbescu și marea sa iubire, p. 7–28; Doru Popovici, Ci-prian Porumbescu, p. 29–30; Viorel Cosma, Ciprian Porumbescu în muzica românească și universală, p. 31–33; Luminița Vartolomei, Nemuritorul Ciprian Porumbescu, p. 35–36; Vasile Tomescu, Muzica în Țara de Sus a Moldovei, p. 37–43; George Muntean, Ciprian Porumbescu între Bucovina, Viena și Japonia, p. 45–50; Ciprian Porumbescu, Die Ferienzeit, un text reprodus din Tagebuch, omis în vo-lumul tipărit la Suceava, în 2003, p. 51–67; Ciprian Porumbescu, Timpul vacanței, p. 69–83; Vasile I. Schipor, Familia de „dincolo de pădure”. O minunată și tristă poveste de dragoste, p. 85–92. În cadrul secțiunii Viața politică, culturală, literară și artistică, „Analele Bucovinei” publi-că două materiale: Marian Olaru, Viața politică din Bucovina în documente inedite din arhiva lui Teodor Balan, p. 93–126; Petru Bejinariu, Dimitrie Isopescu–profesor, director și cărturar în slujba idealului național, p. 127–131. Secțiunea Istorie, demografie, toponimie, onomastică, statistică reunește mai multe studii: Ștefan Purici, Mihai Eminescu despre Imperiul Țarist, p. 133–141; Constantin Ungu-reanu, Trei variante austriece, din anul 1915, de cedare parțială a Bucovinei României, p. 143–154; Rodica Iațencu, Unirea Bucovinei cu Regatul Român. Integrarea politico-adminis-trativă (II), p. 155–193; Catinca Agache, Toponime din comuna Mitocul Dragomirnei, p. 195–213; Elena Cristuș-Pascaniuc, Ilie E. Torouțiu (1888–1953), un spirit bucovinean în cultura română, p. 215–221. În secțiunea Științele naturii semnează Ovidiu Bâtă, Klippa triasică de pe Pârâul Cai-lor–Fundu Moldovei, important punct fosilifer din Carpații Orientali, p. 223–230 și Cătălin Tănase, Adriana Pop, Diversitatea micobiotei în ecosisteme naturale din Obcina Mare (Carpații Orientali), p. 231–243. La Opinii, D. Vatamaniuc publică o scrisoare referitoare la Descendenți ai familiilor Flondor și Hur-muzachi, p. 245–246. În secțiunea Documen-tar, acad. Radu Grigorovici, publică Un protocol important referitor la reglementarea districtului bucovinean, document din aprilie 1780, redat bilingv, în germană și română, însoțit de o scurtă introducere istorico-politică, p. 247–336. Recenzii pe marginea unor cărți și periodice, precum și câteva cronici ale unor manifestări din viața Bucovinei, întregesc, sub semnături diverse, p. 337–358, sumarul aces-tui nou număr al periodicului „Analele Bu-covinei”. Cele 20 de tomuri, pregătite și tipărite până în prezent de Centrul de la Rădăuți, însumează 5 386 de pagini gândite într-o structură enci-clopedică. La fel ca toate periodicele patronate de Academia Română, „Analele Bucovinei” înregistrează o întârziere de aproape doi ani la apariție. În curs de apariție se află nr. 2, 2003, 1 și 2, 2004, cu peste 640 de pagini. În fază finală de pregătire, aproape de predare, se află nr. 1, 2005. Eforturile Centrului pentru Studierea Proble-melor Bucovinei de la Rădăuți, care funcțio-nează și acum cu doar două treimi din schema de personal aprobată la instituționalizarea sa, fără resurse financiare (din 1996!) pentru elaborarea programelor, proiectelor și temelor aprobate de Secția de Științe Istorice și Arhe-ologie a Academiei Române, într-un climat deloc stimulativ pentru cercetarea competitivă, vizează, mai presus de toate, printre altele, aducerea la zi a periodicului „Analele Buco-vinei”. Noua conducere a Editurii Academiei Române, prin orientarea sa pragmatică, pre-cum și ritmurile înalte de creștere economică din România, despre care se vorbește la televizor frecvent, ar putea grăbi îndeplinirea acestui obiectiv. VASILE I. SCHIPOR

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: