Festivalul folcloric „Din stejar, stejar răsare”

– Ediţia a IV-a –

A patra ediţie a Festivalului folcloric „Din stejar, stejar răsare”, manifestare înscrisă în programul „Zilele oraşului Cajvana”, a adunat duminică, 12 iulie, în centrul oraşului, sute de spectatori.

Chiar în deschiderea manifestării, directorul adjunct al Liceului Tehnologic Cajvana, profesorul Iulian Ciotu, a declarat că festivalul folcloric îşi propune „promovarea artei interpretative tradiţionale. Evenimentul s­a dovedit a capta interesul tinerilor care iubesc folclorul românesc şi­l duc mai departe prin strădania lor artistică”.

În deschiderea programului, Fanfara „Crai bucovinean” din Todireşti s­a prezentat cu un repertoriu ales.

Deoarece în ultima perioadă ansamblurile locale au avut de suferit din cauza lipsei instrumentiştilor, s­a început o colaborare cu profesorul Doru Cotos, care, în câteva luni, a reuşit să dezlege tainele viorii câtorva învăţăcei. Cei şase copilaşi au evoluat la vioară, pentru prima dată pe scenă: Boca Gabriel, Dranca Matei, Pîţu Iuliana­Alexandra, Ciotu George, Robu Maria­Ioana şi Câmpan Andrei. Ramura tânără a Ansamblului „Stejărelul”, instruită de domnul profesor Ciotu Iulian, formaţia de dansuri „Muguraşii”, cuprinde 17 perechi de dansatori. Aceştia au prezentat dansurile „Ciobănaşul”, „Hora”, „Bălăceana” şi „Cumătriţa”. Împreună cu ei a evoluat şi solista Alina Zaharie.

Formaţie foarte tânără, atât ca vârstă a membrilor acesteia, cât şi ca existenţă, mica orchestră a Şcolii Botoşana a evoluat cu perle ale folclorului bucovinean. Micii muzicieni au între 9 şi 15 ani, dar s­au sudat ca o echipă de profesionişti, chiar dacă sunt pregătiţi de profesori diferiţi–Leonard Zamă, Doru Cotos şi Adrian Şerban. Coordonatorul artistic al orchestrei este prof. Adrian Şerban, iar manager prof. Floarea Leşan, fiind deja „veterane” solistele Maria Boca, Maria Flutur şi Maria Nichitoi.

Înfiinţat în anul 1997, Ansamblul “Pădureţul” din Pârteştii de Sus a evoluat pe scenă cu o suită de cântece şi dansuri specifice localităţii, odată cu ei prezentându­şi programul şi solistele Lupaescu Elisabeta, Lăcrămioara Reuţ şi Teodora Buculei. De specificat faptul că solista Lăcrămioara Reuţ, din Vicovu de Sus, este pregătită de maestrul George Sârbu, iar Teodora Buculei este premianta locului I la Concursul Rapsodia Românească.

Ansamblul “Ţânţăroiul” din Iaslovăţ, coordonat de profesorul Nicolai Cotoară, a fost înfiinţat în anul 2009. Soliştii vocali Emilia Solovăstru, Georgiana Bodnăraşi, Natalia Coajă şi Dănuţ Strugariu au interpretat cântece din lada de zestre a Bucovinei.

Şi ansamblul “Trandafirul” din Calafindeşti, participant la diferite festivaluri judeţene, naţionale şi internaţionale, promovează cântul, dansul şi portul popular autentic bucovinean cu dansuri mixte, fanfară şi solişti vocali ca: Maria Luiza Mihăilescu, Marinela Caciur şi Raluca Paula Popovici. Aceştia au încântat publicul prezent la manifestare.

Maestrul coregraf Costinel Leonte a venit însoţind ansamblul “Polcuţa”din Vlădeni, judeţul Botoşani, ansamblu tânăr, înfiinţat în anul 2013, care a participat deja la diferite festivaluri naţionale şi internaţionale. Au evoluat pe scenă cu două suite de jocuri populare de pe Valea Siretului, intercalate de vocea solistei Alexandra Ifrim.

Ansamblul folcloric “Florile Bucovinei”, considerat unul din cele mai reprezentative ansambluri din Bucovina, ne­a condus în lumea satului de odinioară cu cântecul şi jocul pline de trăiri sufleteşti intense. Chiar dacă repertoriul este alcătuit în special din cântece şi suite de dansuri din zona Rădăuţi, valoarea şi frumuseţea folclorului din celelalte zone ale ţării este evidenţiată prin suite de dansuri din alte regiuni etnofolclorice ale României, acestea completând şi îmbogăţind coloritul artistic al repertoriului abordat. Coregraful ansamblului este acelaşi Costinel Leonte.

Şi dansatorii, şi soliştii vocali, membri ai ansamblului “Siretul” din Siret, ne­au demonstrat că îmbină cu drag pasiunea pentru dansurile cu specific ale minorităţilor din zona Bucovinei şi dragostea pentru folclorul autentic românesc. Aceştia au prezentat un colaj de dansuri al minorităţilor şi un moment artistic inedit, fiind însoţiţi de solista Louana Popovici.

Şi ansamblul “Luca Arbure”, din Arbore, a evoluat pe scenă cu emoţie şi respect, aducând un strop de sensibilitate cântecelor şi jocurilor arborene. Au prezentat două suite de jocuri populare, iar solistele Prichici Andreea şi Diana Irimescu au încântat publicul cu talentul şi dăruirea lor.

Ansamblul “Plaiurile Soloneţului” din Todireşti, având ca instructor pe domnul Popescu Ion, a evoluat pe scenă cu 3 suite în care sunt cuprinse jocurile autentice din zonă.

Iubitoare a muzicii populare, pe care o interpretează cu dăruire de mai bine de 10 ani, care a dus cântecul bucovinean pe mari scene ale lumii în Germania, Belgia, Ucraina, Italia şi Statele Unite ale Americii, Andreea Chisăliţă a venit şi de data acesta cu drag la Cajvana, încântându­ne cu melodiile sale unice.

Unul din invitaţii de seamă, venit din nordul Bucovinei, îndrăgitul interpret Grigore Gherman, ne­a cântat româneşte superb şi am aflat că scrie versuri la fel de superbe. Ţine la locurile unde s­a născut mai mult ca la orice în lumea asta şi­i atenţionează pe toţi care confundă “nordul Bucovinei” şi “Bucovina de Nord” că sunt doi termeni diferiţi. De câte ori i se oferă posibilitatea de a revedea Ţara care aparţine şi românilor din Nordul Bucovinei, fiecare întâlnire rămâne la fel: emoţionantă. Este unul dintre puţinii români din nordul Bucovinei care mai crede într­o reîntregire a poporului român.

Seara, publicul numeros a fost impresionat la maximum de programele Ansamblului “Stejărelul” din Cajvana şi solista Casandra Răcari, instructor prof. Ciotu Iulian, ale Ansamblului “Kozacioc”, instructor prof. Petrică Şoiman, apreciindu­se remarcabila prestaţie a acestora. Membrii ansamblurilor specificate au încântat publicul, alternând şi îmbinând cu măiestrie suitele de dansuri prezentate, făcându­se simţită din nou prezenţa dlui Călin Brăteanu, care coordonează elaborarea şi implementarea strategiilor artistice şi repertoriului acestor ansambluri. Acesta i­a încântat şi el pe cei prezenţi cu câteva melodii populare.

Cu ocazia desfăşurării acestei manifestări, Cajvana a găzduit un grup de cadre didactice de la Liceul Teoretic “Pan Halippa” din Edineţ, Republica Moldova, însoţiţi de directorul adjunct, profesorul Marin Rusu şi inspectorul Sergiu Roşca. Vizita de curtoazie, cuprinsă ca activitate în cadrul proiectului educaţional “Conexiuni de suflet”, demarat în acest an şcolar, când la Edineţ a fost semnat protocolul de colaborare între cele două licee, a adus şi evoluţia pe scenă a solistei Gabriela Ştirbu. Aceasta a delectat publicul cu vocea sa unică.

La sfârşitul programului prezentat, fiecare colectiv şi participant au primit diplome, flori şi câte un trofeu semnificativ reprezentând “Legenda Cajvanei”, lucrat cu măiestrie de profesorul Traian Seserman.

La finalul evenimentului, cunoscuta interpretă Corina a oferit publicului un show incendiar, apoi, privirile tuturor s­au bucurat de un impresionant foc de artificii de 10 minute.

“Chiar dacă este criză, tradiţia trebuie păstrată şi, ajutat şi de câţiva sponsori, am reuşit să marcăm şi în acest an această mare sărbătoare. Sper din inimă că această tradiţie se va păstra, iar tinerii vor şti să preţuiască locurile acestea încărcate de istorie şi frumos” a precizat şi în acest an, în încheiere, Gheorghe Tomăscu, primarul oraşului Cajvana.

Evenimentul, organizat de Primăria Oraşului Cajvana şi Consiliul Local Cajvana, a avut ca partener de nădejde Liceul Tehnologic Cajvana, coordonat de directorul Nicolae Robu.

Adaptându­se rigorilor general valabile, pe lângă spectacolele de muzică populară, toţi cei care au fost atraşi de festival au avut ocazia să descopere şi munca artiştilor populari, cu tarabe cu obiecte de artizanat, opinci confecţionate manual sau costume populare. Desigur, printre tradiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani, au reuşit să­şi facă loc şi comercianţii de jucării chinezeşti şi deja tradiţionala combinaţie de mici şi bere.

Prof.înv.primar

LIDIA LOREDANA SESERMAN