În zilele de 21 şi 22 mai, la Cernăuţi, au avut loc mai multe manifestări dedicate tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti, care au marcat un an de la înfiinţarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.
Costume populare donate de solişti de muzică populară din România
Sâmbătă, de la ora 10, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a avut loc vernisajul expoziţiei de costume populare româneşti din colecţia muzeului de costume populare din satul Stăneşti, regiunea Cernăuţi, şi Simpozionul „Costumul popular românesc”, în cadrul căruia etnografi, etnologi şi specialişti în domeniul confecţionării costumului popular românesc din România, Republica Moldova şi Ucraina au vorbit despre autenticitatea şi frumuseţea costumului popular românesc.
„Motivele de pe costumul popular le întâlnim şi pe construcţiile din Cernăuţi, pe covoare. Sunt motive de 200 de ani, păstrate de pe vreme austriecilor. În muzeul pe care îl păstoresc sunt 125 de costume populare româneşti. Sunt costume din satul Stăneşti, din satele apropiate, dar şi foarte multe costume populare donate de solişti de muzică populară din România, din toate zonele etnografice, Oltenia Muntenia, Prahova, Maramureş, Banat, Dobrogea, Moldova. Astăzi am adus câteva costume reprezentative pentru zona noastră, unele sunt foarte vechi, dar am adus şi câteva noi. Toate sunt cusute de consătencele mele. Sunt două tipuri de cămăşi, cămăşi cu altiţă şi cămeşoi pătrat la gât. Modelele sunt pe stil geometric cusute numai în cruciuliţă sau butucaş şi pe stil floral. Noi, prin costumul popular, arătăm că suntem români, costumul popular românesc deosebindu-se foarte mult de costumul ucrainean. Cine îmbracă un costum popular este mult mai mândru şi mai frumos”, ne-a spus Dorina Iaţeniuc, directoarea Muzeului de costume populare din satul Stăneşti.
Prin costumul popular demonstrăm că suntem români în orice colţ al lumii
Despre zona etnografica de pe Valea Siretului, cu specific românesc, despre grija pentru folclorul autentic şi frumuseţea costumului popular a vorbit prof. dr. Victoria Costinean, o îndrăgită interpretă a muzicii populare româneşti din spaţiul bucovinean.
„Costumul popular este acel veşmânt care ne scoate în evidenţă şi ne diferenţiază faţă de alte etnii. Chiar dacă am trecut prin timpuri foarte grele, costumul popular s-a păstrat până astăzi cu aceleaşi detalii. În etapa actuală nu mai are aceeaşi importanţă pe care o avea pe vremea când străbunii noştri îl purtau în fiecare zi, inclusiv la munca câmpului. Astăzi costumul popular a rămas numai pentru scenă, costum popular pentru înmormântare, costum pentru sărbătorile mari ale bisericii. În ultima perioadă există o tendinţă de a «schimonosi» costumul popular autentic specific unei regiuni, chiar dacă detaliile rămân neschimbate. Am observat că se încearcă ca la costumul popular bucovinean să îi adaugi şorţ sau pieptar, pânza ţesută la război în casă să fie înlocuită cu mătase produsă industrial”, ne-a spus Victoria Costinean.
La finalul întâlnirii, Dorina Iaţeniuc a prezentat un film despre Muzeul de costume populare din satul Stăneşti, participanţii din nordul şi sudul Bucovinei şi cei din Moldova, căutând soluţii pentru încurajarea păstrării costumului popular. O soluţie identificată de comun acord cu conducerea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a fost încurajarea creatorilor de costume populare prin amenajarea unui spaţiu special destinat acestora în cadrul Centrului Cultural în care să-şi valorifice rodul muncii.
Costumul popular poate învinge globalizarea
„Această expoziţie vine din dorinţa noastră şi din statutul Centrului Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi» de a promova arta populară, de a promova tradiţiile, obiceiurile şi cultura noastră străveche, românească. Este una dintre cele mai valoroase creaţii ale poporului nostru, care arată identitatea noastră. Costumul popular românesc îşi păstrează originile din cele mai vechi timpuri, de la traci şi de la daci. Cu timpul aceste costume s-au îmbogăţit încât astăzi ele reprezintă o tendinţă de frumuseţe a poporului nostru şi a capacităţilor lui extraordinare de a transmite ceea ce face: bărbaţii prin obiectele de tâmplărie cu extraordinare încrustări, iar femeile prin broderiile, cusăturile şi frumuseţea îmbinării culorilor în costumele populare. Ar fi păcat să pierdem aceste lucruri extraordinare acum, când se produce o globalizare a vieţii noastre, când totul se amestecă şi este din ce mai greu să păstrăm identitatea naţională. Noi, Centrul Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi», vrem să punem umărul alături de alte societăţi culturale din regiune, alături de meşterii populari din regiune, pentru a păstra ce se mai poate păstra şi a feri arta noastră de influenţele negative ale chiciului internaţional”, ne-a precizat academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.
În centrul oraşului Cernăuţi, ediţia a II-a a paradei portului popular românesc
Duminică, 22 mai, începând cu orele 14, au continuat manifestările dedicate împlinirii unui an de funcţionare a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” prin organizarea pe principala arteră pietonală din centrul oraşului, strada Olga Kobyleanska, a paradei portului popular românesc, ediţia a II-a, urmată de Spectacolul folcloric „Cântec, joc şi voie bună”. La acest eveniment cultural au participat colective de artişti amatori, ansambluri etnofolclorice şi coregrafice, fanfare şi orchestre de instrumente populare din regiunea Cernăuţi, dar şi din România şi Republica Moldova. Colectivele folclorice s-au adunat în vecinătatea Catedralei Mitropolitane, iar în sunetul buciumaşilor din Crasna şi aplauzele românilor, ucrainenilor, dar şi a turiştilor străini aflaţi pe pietonalul cernăuţean, s-au deplasat, cântând, până în faţa Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, unde au organizat un adevărat spectacol, fiecare ansamblu prezentând numere artistice specifice zonei folclorice de provenienţă. Evenimentul a adunat zeci de admiratori pe tot parcursul paradei, care i-au fotografiat şi s-au prins în horă, dar şi pe reprezentanţii administraţiei oraşului Cernăuţi şi ai Consulatului Român de la Cernăuţi.
„Păstrarea cu sfinţenie în această parte de lume a tradiţiilor este un răspuns la miracolul de a supravieţui ca popor latin într-o mare de popoare slave”
Viceprimarul oraşului Cernăuţi, Olexandr Pascar, i-a felicitat pe românii din nordul Bucovinei pentru organizarea acestei sărbători de suflet, „o adevărată imagine multietnică şi multiculturală în oraşul Cernăuţi”, îndemnându-i să-şi iubească limba şi să păstreze „această valoare scumpă, portul popular” şi în viitor. Ionel Ivan, ministru-consilier, adjunct al şefului de misiune la Consulatul General al României la Cernăuţi, le-a mulţumit locuitorilor satelor româneşti pentru efortul făcut de a participa la această manifestare.
„Sunteţi minunaţi, vă mulţumim pentru aceste clipe de românism, cultură şi civilizaţie românească pe care ni le oferiţi. De data aceasta dumneavoastră sunteţi prezidiul şi noi trebuie să vă mulţumim pentru tot ceea ce faceţi, să mulţumim Centrului Cultural Român pentru această ofensivă culturală pe care o desfăşoară de mai bine de un an de zile, mulţumim copiilor pe care aţi avut amabilitatea şi plăcerea să îi aduceţi astăzi în acest frumos port popular românesc. Sunteţi minunaţi!”, a spus ministrul Ionel Ivan.
Ministrul Ionel Ivan şi consulul Edmond Neagoe, le-au spus celor prezenţi că, deşi nu sunt îmbrăcaţi în costume populare, „poartă în suflet şi-n inimi portul popular şi limba română, de la naştere şi până la moarte, aşa precum şi dumneavoastră păstraţi aceste comori în sufletul domniilor voastre”.
„Este un adevăr incontestabil ce spunea Lucian Blaga, veşnicia s-a născut la sat. Nimic nu este mai frumos, mai înălţător, decât portul popular românesc, limba română, credinţa şi tradiţiile acestui popor românesc. Faptul că şi l-a păstrat cu sfinţenie în această parte de lume este şi un răspuns la miracolul de a supravieţui ca popor latin într-o mare de popoare slave. La mulţi ani Centrului Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi»!”, a spus consulul Edmond Neagoe.
România, reprezentată de artiştii din Bazinul Dornelor
Virtuozii membri ai Corului „Dragoş Vodă”, inima Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, patrioţi care trăiesc în suflet cu tricolorul, dirijaţi de maestrul Dumitru Caulea, artist al Filarmonicii din Cernăuţi, au adus lacrimi pe obrajii celor prezenţi prin melodiile patriotice, emoţionante pe care le-au cântat. Indiferent că erau români, ucraineni, polonezi sau de alte etnii care convieţuiesc în regiunea Cernăuţi, sau turişti străini, toţi au rămas „atinşi la suflet” când au evoluat copiii şi tinerii din comuna Mahala, elevii şcolii nr. 29 Cernăuţi, Corul de tineret „Ecclesia” al Parohiei ortodoxe Dorna Candrenilor, însoţit de părintele dirijor Gabriel Doroftiese sau Corul preoţilor din Bazinul Dornelor, colectivul de cântăreţi din Crasna, Ansamblul etnofolcloric „Bukovinociki” de la Facultatea de Muzică a Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovici” din Cernăuţi, Ansamblul „Aura” din satul Tărăsăuţi, Ansamblul „Izvoraşul” din satul Ropcea, condus de Victoria Costinean, Ansamblul folcloric „Tălăncuţa” din Oprişeni, Ansamblul „Ciocârlia” şi solista Odorica Bostan de la Carapciu, Colectivul etnofolcloric „Ţărăncuţa” din Marşinţi, Ansamblul „Mugurelul” din Pătrăuţi, binecunoscutul ansamblul de la şcoala din Stăneşti, Ansamblul Folcloric din Ciudei, Ansamblul „Izvoraş” din Boian, Ansamblul din Tereblecea, Ansamblul „Arcanul” din Horbova etc., formaţii artistice care îi reprezintă cu cinste pe români în competiţiile naţionale şi internaţionale la care participă.
Trebuie să păstrăm limba, graiul, cultura şi portul naţional
Printre sutele de participanţi am întâlnit-o şi pe învăţătoarea pensionară Alexandra Jar, scriitoare din raionul Herţa, care ne-a atras atenţia atunci când s-a prins în horă cu copiii din Mahala la una din melodiile interpretate de Anicuţa Hostiuc. Septuagenara ne-a spus că „este o sărbătoare atât de vie şi de frumoasă încât nu am putut să stau acasă, chiar dacă sunt la o vârstă înaintată. Aici fiecare sat vine cu reprezentaţi în portul românesc şi cântă cele mai frumoase cântece populare străvechi şi prezintă dansuri populare autentice. Fiecare sat îşi prezintă portul naţional românesc. Noi trebuie să păstrăm limba, graiul, cultura şi portul naţional. De la portul naţional şi cultura strămoşilor noştri aprindem făclia frumosului în viitor. Noi, nu cumva să uităm şi să nu transmitem urmaşilor noştri ce ne-au lăsat strămoşii noştri şi păstrăm în lada cu zestre. Prin organizarea acestei manifestări domnul Vasile Tărâţeanu altoieşte în sufletele noastre dragostea pentru tot ceea ce este frumos. Costumul popular este izvorul frumuseţii, el ne dă viaţă. Am venit în troleibuz şi m-au ridicat pasagerii în picioare pentru a mă fotografia. Când a văzut opincile, un bătrân a lăcrimat şi a spus că aşa încălţăminte numai la biserică purta. Am costume populare păstrate de la mama mea, am cămăşi care au peste 100 de ani. Pentru mine sunt sfinte, simt ceva cald, de parcă mama mea ar fi în viaţă”, ne-a mărturisit scriitoarea Alexandra Jar.
Peste 100 de manifestări culturale, întâlniri, simpozioane, lansări de carte, expoziţii, spectacole într-un an de activitate
În timpul spectacolului „Cântec, joc şi voie bună”, cei doi prezentatori, academicianul Vasile Tărâţeanu, directorul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, şi profesoara Larisa Jar, i-au îndemnat pe românii prezenţi să-şi educe copiii aşa cum au fost crescuţi şi ei şi să le asigure educaţia la grădiniţe şi la şcoli româneşti „pentru ca neamul nostru să dăinuie în veci pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu” şi pentru a menţine aceste instituţii.
„Luna aceasta s-a împlinit un an de activitate a Centrului Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi». În această perioadă noi am organizat peste 100 de manifestări culturale, întâlniri, simpozioane, lansări de carte, expoziţii, spectacole. În ultima perioadă am fost în 20 de şcoli unde am dus cărţi în limba română primite donaţie din partea Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, Bucureşti. Organizăm spectacole în 20 de localităţi româneşti cu muzică adevărată românească interpretată de orchestra condusă de Nicolae Hacman. Este un ajutor într-o mică măsură în sprijinirea artiştilor noştri de la sate, în sprijinirea semenilor noştri şi pentru a le demonstra că suntem alături de ei şi intelectualitatea cernăuţeană nu uită de cei care trăiesc la ţară şi sunt într-un anumit fel mai departe de viaţa culturală puternică care se desfăşoară la Cernăuţi. Avem printre acţiunile noastre lucruri deosebit de interesante, aşa cum a fost recenta întâlnire cu scriitorul Nicolae Dabija de la Chişinău şi lansarea cărţilor sale, am avut o întâlnire extraordinară cu scriitorul Arcadie Suceveanu organizată de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, preşedinte Ilie Tudor Zegrea, o lansare de carte deosebită cu unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi din lume, Vasile Şoimaru, care a realizat un album extraordinar despre viaţa românilor din jurul României. Amintim şi alte activităţi cum ar fi concertul susţinut de Ilie Caraş şi solişti sosiţi din România, întâlnirea cu liderii societăţilor culturale româneşti cu care am elaborat împreună documente pe care le-am înaintat Parlamentului şi Preşedinţiei Ucrainei în vederea respectării drepturilor noastre la învăţământ în limba maternă, a valorilor noastre culturale şi promovarea acestora în spaţiul unde suntem de secole. Poporul român din această parte a Ucrainei nu este venetic, nu am venit din alte părţi, noi aici suntem de la geneza poporului român, de pe vremea dacilor şi romanilor”, a spus academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.
Comentarii