Oare ce n-o fi în neregulă cu noi românii?!
Când seara pregătim ştirile „de pagina 2” a ziarului, adică informaţiile care au ca temă infracţionalitatea, cele mai multe se referă la şoferii beţi. Nu lipsesc, zilnic aproape, nici cele privind traficul de ţigări sau cele vizând furtul de lemn. Dar, dacă acestea ar putea fi motivate de nevoia de a obţine mijloace de subzistenţă sau de a te îmbogăţi, de a obţine aşadar ceva în folos propriu, beţia la volan este un act de curaj incalificabil. Act de curaj pentru că încalcă (grosolan) legea, sfidând-o. Sfidarea pare a se îndrepta, conştient sau inconştient, împotriva celor puşi să apere legea; acesta este un vechi război românesc. În realitate, sfidarea îi vizează mai întâi pe beţivii înşişi, pentru că eventualele accidente de maşină nu-i cruţă deloc. Dar, dacă vor să se sinucidă este decizia lor. Numai că mor cu ei împreună şi zeci de oameni nevinovaţi, fie cei aflaţi în maşina accidentată, fie în calea ei. Iar pentru ca tacâmul să fie complet şi tupeul – maxim, cei prinşi băuţi la volan au adesea interdicţie de a mai conduce un autoturism pe drumurile publice sau pur şi simplu nu au carnet de conducere!
Fenomenul, căci asta a devenit deja, este şi mai serios pus în evidenţă de numărul mare de conducători auto surprinşi în trafic, în controale de rutină ale poliţiei, cu „halenă alcoolică” la purtător. Aparatele de măsurat beţia scot la iveală adeseori valori… ameţitoare.
Tocmai aceste întâmplătoare descoperiri sunt cele care ne pot speria de-a dreptul când încercăm să ne imaginăm care este numărul real al celor care se urcă băuţi la volan, dar neprinşi. Fenomenul trădează cel puţin două tare ale conaţionalilor noştri. Una, deja pomenită, este tentaţia de a sfida legea: am băut un rachiu, ei şi? Asta înseamnă că legea nu este suficient de dură încât să-l înfrâneze pe cel tentat s-o încalce. A doua tară, cea profundă, este lipsa de educaţie. Un neamţ nici nu se gândeşte să se urce la volan sub influenţa alcoolului. I s-a întipărit de mic regula asta în cap şi se comportă ca atare. Exemplul negativ pentru el poate veni doar de la înşişi românii stabiliţi acolo, numai că acolo este greu să-ţi exporţi metehnele, iar românaşii noştri se supun regulilor nemţilor. Acasă, regulile nu contează.
Comentarii