Geografia poeziei este şi geografia sufletului. Pe meridianul Cernăuţi-Suceava (chiar de nu este indicat pe nici o hartă) cuvântul artistic are o circulaţie intensă în ambele direcţii. Noţiunea de mişcare este emblematică şi pentru denumirea Cenaclului literar transfrontalier (Cernăuţi-Suceava) – „Maşina cu poeţi”. Creat de poetul cernăuţean, Vasile Tărâţeanu, şi de profesoara suceveană, Gina Puică, acest cenaclu a înviorat viaţa literară românească din nordul Bucovinei, atât de necesară acum, după trecerea la cele veşnice a scriitorilor cu renume – Vasile Tărâţeanu, Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, Grigore Crigan, Ştefan Broască, Ilie Luceac, care au stat la baza reuniunii. Din componenţa Cenaclului „Maşina cu poeţi” fac parte şi membri ai altor cenacluri din judeţul Suceava. Cernăuţiul în această privinţă arată mai modest. Oraşul „cărţilor şi cafenelelor” de cândva are acum puţini literaţi care trudesc cu sârg pe ogorul literelor române. Cu câţiva ani în urmă a fost lansată ideea organizării unor întruniri „La cafeaua literară”, care la începutul anului curent s-a realizat în Cenaclul „Gheorghe Ungureanu” de pe lângă Palatul Naţional al Românilor din Cernăuţi. Numele talentatului poet Gheorghe Ungureanu, stins prematur din viaţă, precum şi reînregistrarea Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi (preşedinte Nicolae Şapcă) îi motivează pe toţi acei care simt şi scriu româneşte.
Mişcarea literară de la Cernăuţi, menţinută cu entuziasmul membrilor Cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi”, fiind încurajaţi de cenacliştii din judeţul Suceava, Dorohoi şi Iaşi, capătă amploare. Odată cu încheierea acestui război straşnic din Ucraina, vor fi ridicate multe obstacole aduse de ostilităţi. Afirmaţia anticilor, că atunci când vorbesc armele, muzele tac, demult a fost contrazisă. Pacea îi este dată omului ca el să făurească, să creeze cu forţa cuvântului. Atunci şi şedinţele din cadrul Cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi” vor întruni un număr mai mare de participanţi, indiferent unde se vor desfăşura ele – la Cernăuţi sau în judeţul Suceava.
Şedinţa recentă a avut loc la 21 iunie, la Câmpulung Moldovenesc. Ea a fost găzduită de Biblioteca Municipală (manager, profesor Nicoleta Bogoş) şi organizată de Cenaclul literar umoristic „Ţara de Sus” (preşedinte, profesor doctor Neculai Marcel Flocea). De la Fălticeni a venit cu „echipa sa” constantă Constantin Bulboacă, conducătorul Cenaclului „Nicolae Labiş”. Este vorba de Maria Creţu, Costel Befu, Viorica Cornea, flautistul Puiu Creţu şi Marinel Dănilă, fotograf. Ca de obicei, a fost prezent profesorul Vasile Adăscăliţei din Dorohoi. Recitalul de poezie a fost susţinut de mai mulţi cenaclişti din Suceava şi Câmpulung Moldovenesc. Cu părere de rău, n-am asistat la acest recital, dar din convorbirile cu bunii noştri prieteni, am constatat că actuala şedinţă a cenaclului a avut un mare succes.
De data aceasta, „Maşina cu poeţi” din Cernăuţi a ajuns la destinaţie cu o întârziere de câteva ore – exact atât cât cenacliştii au aşteptat să treacă procedurile vamale. A început vacanţa de vară şi la punctele de trecere a frontierei este mai multă aglomeraţie. Totuşi, invitaţia la şedinţa cenaclului ne-a scurtat din timpul aşteptării, şi după ce am părăsit teritoriul vămii Vicovu de Sus, l-am anunţat pe scriitorul Vasile Aioanei că deja suntem în drum spre Câmpulung Moldovenesc. Şedinţa a început fără prezenţa cernăuţenilor, dar am sosit spre finalul ei. Colegii din judeţul Suceava ne-au întâmpinat cu aplauze şi ne-au oferit cuvântul. Dumitru Zaidel s-a prezentat cu două poezii despre părinţi şi pace – motive simbolice ale liricii actuale din Ucraina, indiferent în ce limbă scrie autorul. Gheorghe Bodnariuc preferă poezia modernă, iar Tatiana Golciuc – cea lirică. Dorin Misichevici are o privire originală asupra unor evenimente din trecutul nu prea îndepărtat. El a citit un fragment dintr-o meditaţie a sa despre încercările regimului totalitar sovietic de a-l face pe popor ateist. Au fost eforturi zadarnice. Renumita Catedrală Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi, la care se referă autorul, a fost restituită enoriaşilor ortodocşi.
Autorul acestor rânduri a citit un poem despre teii Cernăuţiului, care în perioada înfloririi „au o tainică asemănare cu geniul lui Eminescu”.
În încheiere, „gazda” Neculai Marcel Flocea şi-a continuat tema preferată – despre mitul pomilor, referindu-se la cireş, care a dat denumirea populară a primei luni de vară. Cireşul nu are longevitatea stejarului. Dar, prin obiectele făcute din lemnul său moale, prin icoanele pictate pe lemnul lui, el trăieşte prin generaţii. Iar gustul dulce-amar al fructelor este gustul vieţii şi al iubirii. Cuvinte de încheiere au rostit şi Constantin Horbovanu, Constantin Bulboacă, Vasile Adăscăliţei, Vasile Aioanei.
Următoarea şedinţă a Cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi” va avea loc la Cernăuţi, la 27 septembrie – în ziua de naştere a regretatului poet Vasile Tărâţeanu. Ea va fi consacrată împlinirii a zece ani de activitate a acestui fenomen transfrontalier, care uneşte inimi ce simt şi creează frumosul.
Colegii din România ne-au pregătit o surpriză plăcută. Înainte de a porni spre Cernăuţi, am făcut un popas la Muzeul de Artă a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. Am rămas încântaţi de exponatele unice din acest muzeu, de iscusinţa şi fantezia meşterilor populari de la faţa locului. Suntem întru totul de acord cu poeta din Mălini, Maria Creţu, care, momentan, a scris un catren dedicat nouă, cernăuţenilor:
Când sună-n serile de vară / Un bucium sucevean în munţi, / Sună prelung, căci buciumaşul speră / Să se audă-n Cernăuţi.
Vă asigurăm, la Cernăuţi se aude buciumul limbii şi poeziei române.
VASILE CARLAŞCIUC
Comentarii