În ciuda nivelului oscilant al aversiunii faţă de risc existent pe marile pieţe, leul a reuşit să rămână „cea mai stabilă monedă” din regiune.
Faţă de săptămâna precedentă, când a fost atins minimul ultimei luni şi jumătate de 4,9678 lei, cursul euro s-a instalat în perioada analizată peste pragul de 4,97 lei, iar media a crescut de la 4,9737 la 4,9764 lei. La rândul său, culoarul de tranzacţionare a urcat la 4,972 – 4,977 lei.
Un raport recent al BCR estimează pentru finalul anului un curs al euro de „5,05 cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Această valoare este apropiată de media anuală de 5 lei/euro estimată pentru 2024 în ultima proiecţie a Comisiei Naţionale de Prognoză.
Până la jumătatea lunii viitoare, când se va desfăşura şedinţa de politică monetară, indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda pentru facilitatea de depozit cu care BNR remunerează banii plasaţi de băncile comerciale.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârşitul lunii iunie la 5,90%/an.
Săptămâna trecută, Finanţele s-au împrumutat cu un total de peste 1,11 miliarde lei, cu scadenţele în aprilie 2028 şi 2030, la randamente medii de 6,24%, respectiv de 6,61%/an. Totodată, Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populaţie prin emisiunea de titluri Fidelis.
Vineri dimineaţă, euro a scăzut la 1,0610 dolari, după riposta de mică amplitudine a Israelului la atacul cu rachete şi drone al Iranului, din urmă cu o săptămână. A urmat o revenire a apetitului pentru risc, iar declaraţiile făcute de mai mulţi oficiali ai conducerii BCE conform cărora este necesară reducerea în iunie cu jumătate de punct procentual a ratelor de referinţă în urma scăderii inflaţiei, nu a afectat performanţa monedei unice, care a urcat până la 1,0678 dolari şi a închis pe pieţele americane la 1,0655 dolari.
În piaţa locală, dolarul a crescut marţi la 4,6818 lei, iar la sfârşitul săptămânii media a fost stabilită la 4,6687 lei, mai mult cu 17,3 bani faţă de finalul anului trecut.
Francul elveţian, considerat drept un „activ sigur”, s-a apreciat faţă de euro, iar cursul a crescut de la 5,1094 lei, la începutul săptămânii, la 5,1404 lei, în şedinţa de vineri.
Pariurile puse pe întârzierea de către Banca Angliei a momentului primei tăieri a ratei de referinţă, în ciuda faptului că inflaţia din Marea Britanie a scăzut în martie la 3,2%, faţă de 3,4% în luna precedentă, au afectat performanţa lirei sterline iar cursul a scăzut vineri la 5,8125 lei, mai mult cu 9 bani faţă de finalul lui 2023.
Vineri, preţul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei, faţă de 359,4100 lei la jumătatea săptămânii. Metalul galben a fluctuat între 2.371,40 – 2.402,80 dolari/uncie.
Evoluţia apreciativă a metalelor preţioase este pusă pe seama tensiunilor geopolitice şi militare la nivel mondial (războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, criza dintre China şi Taiwan), dar şi pe scăderea şanselor unei aterizări economice uşoare a economiei americane, în cazul în care Rezerva Federală se concentrează pe inflaţie prin menţinerea dobânzii la valori ridicate pentru mai mult timp.
Un rol important revine şi achiziţiilor mari de metal galben la care recurg băncile centrale, în special cele din China, Turcia, India sau Polonia.
Analiza cuprinde perioada 14 – 19 aprilie.
Comentarii