D’ale politicii (247)

– Un dicționar… alternativ –

 

> Alegere. „Prefer să te sărut de sute de ori decât să-ți tot repet, cum îmi ceri: te iubesc, te iubesc, te iubesc!” (J. M. Poupart) > Bere. Polițistul: da’ suflă odată, domnule, în fiolă, dacă zici că ai băut doar o bere! Șoferul: nu sufluuu… Polițistul: suflă, că altfel suflu eu și îți iese 2,5! > Bibliotecă. Scurt eseu despre vechea obsesie a „gestionarului” de sorginte comunistă. Între noi fie vorba, acum, parcă era de preferat o asemenea excesivă, birocratică frică față de riscul de a nu-ți putea recupera, controla un bun oarecare – pe care „îl aveai pe inventar” – față de nesimțirea celor care au vândut tot ce se putea vinde din România anilor de după 1990… Fără niciun „inventar”. În acest text este vorba despre un bibliotecar – implicit și gestionar – care refuză cu obstinație să-i împrumute unui fidel abonat al bibliotecii comunale cartea „Istoria sinuciderilor”… „Du-te dracului, pe asta chiar că nu ți-o dau” ar fi zis bibliotecarul-gestionar… Mă tem că nu o vei returna și, sigur, eu va trebui s-o plătesc, îndoit”… Speranța mea stă aici în ideea că, neavând acces la „documentație de specialitate”, potențialul sinucigaș s-o fi răzgândit… > Condiție. „Trebuie să te știi cu siguranță iubit ca să ai motiv de a te simți infidel.” (Racine) > Consens. Bărbații și femeile sunt de acord într-o singură privință: n-au încredere în femei. > Culori. „Culorile sunt rezultatul descompunerii luminii printr-o prismă. De aceea, dacă doriți să vă faceți o idee despre ce reprezintă adevăratele culori, luați o prismă, orientați-o, urmărind poziția soarelui. Culorile acționează asupra creierului și, prin intermediul creierului, asupra întregului corp. Puteți să alegeți o primă culoare și să vă concentrați asupra ei. Încercați să o vizualizați, apoi imaginați-vă că vă cufundați în ea, că sunteți străbătuți de ea… De la roșu la violet și de la violet la roșu, putem acționa asupra tuturor centrilor, asupra tuturor componentelor organismului, și nu există vreun organ care să nu fie atins de cele șapte raze. Dacă vă obișnuiți să vă concentrați asupra celei mai pure culori, să vă impregnați cu aceste culori, veți simți într-o zi că pășiți în armonia cosmică, că atingeți ierarhiile celeste, și fiecare vă va dărui virtuțile sale. Exercițiile cu aceste culori și virtuțile corespunzătoare lor constituie o cheie a vieții spirituale.” (M. A. Aivanhov) > Dușmani. Spre deosebire de prieteni – care se pot dovedi adesea falși – dușmanii au garanția autenticității. > Eutanasie. Impresionat de dezbaterile provocate de această temă, am rugat-o pe nevastă-mea: dacă voi ajunge cândva o legumă, te implor – pentru binele tău, al meu, al nostru – să mă decuplezi imediat (dar imediat!) de la acele oribile aparate, furtunașe, instalații care m-ar ține, vegetativ, în viață deși eu voi fi deja mort. Ea s-a ridicat atunci din fotoliu, după care mi-a închis televizorul, computerul și mi-a aruncat la gunoi doza de bere (pe care o golisem doar pe jumătate…). Așa mi-am dat seama cât de greu ne vine nouă, bărbaților, să discutăm „de la egal la egal” cu o femeie… > Film. Filmul este un vis de adolescent transpus pe peliculă de un adult care nu s-a maturizat complet. > Mariaj. „Când ești tânăr, consideri căsătoria drept un tren ce trebuie prins din urmă, pur și simplu. Alergi ce alergi, până îl prinzi. Apoi te lași în fotoliu, te uiți pe fereastră și constați că te plictisești.” (E. Brown) > Obraz. Femeile tinere și chipeșe ar trebui să înțeleagă că un obraz frumos – chiar dacă „fețișoara mărită fetișoara” – nu este un pașaport, ci o viză, o ștampilă pe un pașaport care au o dată de expirare a valabilității… > Poale. Românii zic despre o muiere care-și negociază (prin indecenta lor exhibare) „farmecele” că „își ridică poalele-n cap”. O fac și țigăncile prinse la furat, mizând pe inhibiția indusă de rușinea privitorilor scenei… Campioană la acest „sport” pare a deveni o guralivă realizatoare tv, afirmată ca soție a unui cunoscut folkist, dar recunoscută pentru ambiția și lăcomia ei bănească greu de satisfăcut. După ce i-a pus coarne lui Victor cu… Cornu, bogătașul (măcar Răduleasca s-a regalat, din plăcere – am scris corect, nu zâmbiți! – cu așchimodia de Dani), profitoarea cu nume marin a ținut să-i mulțumească și să-l elogieze pe tomnaticul ei iubit în chiar ziarul local al acestuia. Ăsta da cult al… personulității. Dar o înțeleg pe săraca muiere: a prins ultimul tren… > Rateu. Eșecul sistemului democratic și comunitar actual nu va fi generat de criza monetară, economică, ci de faptul că, an după an, niciun cetățean nu va mai putea crede, spera, că votul lui personal ar mai putea schimba ceva…