Intrarea Domnului în Ierusalim – bucuria sufletelor creștine

Praznicul acesta al Intrării în Ierusalim poartă cu sine adânc de înțelepciune. Domnul a săvârșit această ,,intrare” ca împărat și biruitor, pentru a încununa slujirea sa cu nevoința hotărâtoare: călcarea morții prin moarte, îndepărtarea blestemului de la neamul omenesc prin luarea acelui blestem asupra sa. Intrarea în Ierusalim pe asin neînvățat la călărit este o repetare a proorociei lui Moise – repetare nu prin cuvinte, ci prin simboluri.

 

Moise a prevestit că neamurile se vor veseli de Domnul, iar iudeii vor fi lepădați. Aici, asinul neîmblânzit, „pe care nimeni niciodată n-a șezut”, îi închipuie pe păgâni. Hainele apostolilor simbo-lizează învățătura lui Hristos, cea propovăduită de ei nea-murilor: ,,și s-a așezat duhovnicește pe neamuri Domnul, făcându-se Dumnezeul lor”. El i-a adus în Ierusalim, în sânul Bisericii sale, în veșnica cetate a lui Dumnezeu, în cetatea mântuirii și fericirii. ,,Mânzul asinei” mai simbolizează și pe fiecare om mânat de pofte dobitocești, lipsit de libertatea duhovnicească, legat de împătimire și de obișnuința vieții trupești. Învățătura lui Hristos desface asinul de iesle, adică de împlinirea voii păcătoase și trupești. După aceea, Apostolii aduc asinul la Hristos, își pun pe asin hainele, pe el se așază Domnul și săvârșește Intrarea în Ierusalim. Venirea Domnului este însoțită de pace mai presus de cuvânt și de înțelegere, de pacea harică, vrednică de dătătorul ei, care este Domnul. Astăzi îl vedem intrând în Ierusalim ca un împărat biruitor, călare pe un asin smerit și blând. El vine să împlinească cele spuse de prooroci: ,,Nu te teme, fiica Sionului, că iată, Împăratul tău vine blând șezând pe mânzul asinei” (Zaharia, cap. IX). Prin intrarea în Ierusalim, Domnul Iisus își descoperă public identitatea. După trei ani și jumătate de slujire, Domnul Iisus era încă necunoscut pentru cei din Israel. Foarte mulți se întrebau: cine este acesta sau cu ce autoritate sau putere face aceste lucrări? În ziua intrării în Ierusalim, Domnul Iisus prezintă public noi evidențe ale identității sale, pentru ca toți să-l cunoască. Identitatea sa ca Mesia este descoperită prin: – locul dinspre care venea Domnul Iisus – Muntele Măslinilor; – însemnele profetice care îl evidențiau: ,,Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului. Iată că împăratul tău vine la tine. El este neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un mânz”; – strigătul de bucurie al mulțimii: “Osana Fiul lui David, Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!” Prin intrarea în Ierusalim, Domnul Iisus își descoperă public misiunea sa: – El a venit să domnească, întemeind o împărăție veșnică, o împărăție spirituală; – El a venit să slujească, fiind preocupat de semeni, de cei în suferință. Prin intrarea în Ierusalim, Domnul Iisus își descoperă public caracterul său. El este un model pentru noi în toate aspectele vieții. Într-o zi a bucuriei, când era aclamat și ovaționat de mulțime, nu este plin de mândrie sau răzbunător. El vine la Ierusalim așa cum l-a anunțat profetul Zaharia: ,,neprihănit, biruitor și smerit“. De aceea merită să fie modelul vieții noastre. Pe cine ai ca model? În ce măsură te asemeni cu Domnul Iisus? În tine sunt potolite patimile prin puterea harică a călărețului de pe mânzul asinei care te cârmuiește: însușirile tale cele firești nu pot să calce legile firii lui, nu pot să treacă și să se prefacă în patimi fără frâu. Iisus intră în Ierusalimul sufletelor noastre, El șade și umblă pe acele suflete omenești care s-au supus lui și i-au adus Lui ,,ca ardere de tot” însușirile lor firești. Pe aceste suflete umblă împăratul intrând în sfânta cetate a Ierusalimului, aducând în ea și sufletele sfinte: ,,Osana întru cei de sus! Binecuvântat este cel ce vine, împăratul lui Israel”. Pr. GHEORGHE DĂNILĂ, Râșca