Despre un Eminescu mai puțin cunoscut

Sâmbătă, 14 ianuarie, în Sala „Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, a avut loc un eveniment omagial dedicat poetului Mihai Eminescu.

 

Invitați au fost criticul literar Isabel Vintilă și poetul Ovidiu Vintilă, care au dezbătut două teme mai puțin abordate vizavi de opera celui mai mare poet român: ortodoxia lui Mihai Eminescu și ultima parte a vieții lui Mihai Eminescu. “Se pot spune multe despre Eminescu și despre convingerile lui religioase, mai ales că Mihai Eminescu n-a încetat nicio clipă să creadă în Dumnezeu, căutând mereu taina mântuirii. Poetul a avut mereu amintirea icoanelor ortodoxe din casa copilăriei lui și a rugăciunilor săvârșite de toată familia Eminovici, fie acasă, la biserica din Ipotești, sau la Mănăstirea Agafton, unde-și petrecea vacanțele, la mătușile sale călugărițe”, au spus invitații. Analiza asupra ultimei părți a vieții lui Mihai Eminescu a fost realizată prin prisma celei mai recente apariții editoriale care tratează viața poetului, „Eminescu în captivitatea «nebuniei»”, de Theodor Codreanu, premiat în urmă cu câteva zile în cadrul Festivalului literar „Mihai Eminescu” de la Suceava. Evenimentul a avut și o contribuție fălticeneană. Este vorba de prezentarea romanului „Lumină de lună” al fălticenencei Niculina Prundeanu, de un omagiu adus poetului de muzeograful Gabriela Curtui și de interpretarea de către Catinca Dăscălescu a unor melodii pe versurile lui Mihai Eminescu.