Ne-a ajuns cuțitul la os

Și câte proverbe românești mai sunt care sintetizează și caracterizează situația în care se află la această dată învățământul românesc, în general, și cadrele didactice, în special, proverbe ale poporului român acumulate de-a lungul mileniilor.

 

Toate aceste proverbe se potrivesc foarte bine situației în care a ajuns învățământul românesc și slujitorii lui. Se cunosc situațiile grele în care-a fost învățământul românesc la începutul secolului al XX-lea, dar cea în care a ajuns acum n-a fost niciodată așa de jos. Ne punem fireasca întrebare: se poate și mai rău? După câte ne pregătesc în continuare guvernanții s-a părea că se poate și mai rău. Am așteptat cu sufletul la gură întâlnirea cu liderii din cadrul Sindicatului Liber și Independent “Bucovina” din zona Rădăuților (lider zonal, prof. Gheorghe Șorodoc). V-am relatat că-n luna septembrie au fost destul de apatici, descurajați, hotărâți să renunțe la tot. Dar de data asta i-am găsit total diferiți. Ordinea de zi a întâlnirii a fost destul de încărcată, având șase puncte, din care spicuim: desfășurarea mitingului de protest de la București al FSLI din 5 octombrie, revendicările FSLI în legătură cu legea-cadru privind salarizarea unică, situația proceselor aflate pe rol la Tribunalul Suceava în recurs, apelul către învățătoarea Cristina Anghel, aflată în greva foamei… S-a adus la cunoștința participanților ce-au cerut protestatarii: creșterea coeficientului de ierarhizare de la 4,4 la 7 (ministrul va cere numai coeficientul 5), alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, respectarea numărului maxim de elevi la clasă, Legea educației să fie dezbătută în parlament, stoparea reducerilor de personal în învățământ, depolitizarea sistemului de învățământ, majorarea salariului minim la 750 lei, femeile să se pensioneze la 60 de ani. Domnul Gheorghe Șorodoc, liderul zonal, a prezentat și apelul adresat de FSLI coaliției de la guvernare, prin care s-a cerut respectarea legilor țării și în domeniul învățământului, să nu se abroge legile privitoare la sindicate, la soluționarea conflictelor de muncă, legea CES și cea referitoare la comisiile de dialog social. Prin abrogarea acestor legi, guvernul ar anula dintr-o mișcare toate drepturile cucerite prin luptă sindicală de-a lungul a 20 de ani. Până la această dată, sindicatul “Bucovina” a câștigat toate procesele privind reîncadrarea pe Legea 330/2009. Din păcate, în mod inexplicabil, câțiva primari și directori de școli din zonă au atacat aceste hotărâri cu recurs. Poate primarii ar fi de înțeles, deh, sunt primari, dar să facă un asemenea gest câțiva directori de școli este strigător. Doar sindicatele se luptă și pentru drepturile lor! Am rămas profund impresionat de atitudinea colegilor mei, când a fost adusă în discuție situația doamnei învățătoare Cristina Anghel, care este în greva foamei de aproape două luni. S-a relevat faptul că este absolventă a Școlii Normale din Suceava. Admirația pentru sacrificiul colegei noastre a suscitat multe discuții. Câteva colege au spus chiar că se gândesc să intre și ele în greva foamei, în semn de solidaritate cu Cristina Anghel. Acest lucru rămâne de văzut. Cert este că a doua zi (n.r. joi) a fost organizată în școlile județului Suceava o grevă japoneză de avertisment. În funcție de hotărârea Parlamentului României, după prezentarea moțiunii de cenzură, se va stabili ce se va face. De data aceasta am citit pe fețele colegilor mei, fără excepție, hotărârea de-a continua lupta sindicală, atât pentru menținerea drepturilor câștigate printr-o luptă sindicală de două decenii, cât și pentru obținerea de noi drepturi pentru unitățile școlare, dar și pentru slujitorii ei. Participanții și-au însușit și propunerea făcută de Emilian Dolha, președintele Asociației Naționale a Învățătorilor din România ca și elevii să-i trimită doamnei Anghel Cristina mesaje de încurajare și s-o sfătuiască să renunțe la greva foamei, pentru că-și pune în pericol viața. Am reținut și câteva păreri deosebite enunțate de participanți: “Să intrăm toți în greva foamei. De ce mai vin să ne inspecteze la clasă? Fiecare alegător să-i ia la întrebări pe parlamentarii din colegiul său pentru că nu îi apără drepturile (Corina), “Am impresia că se coace ceva în detrimentul tuturor angajaților (Gheorghe)”, “De ce nu se respectă separația puterilor în stat?“ (Doina). Concluzia întrunirii a fost expusă, cu destulă claritate, de liderul sindical zonal, profesorul Gheorghe Șorodoc: “În România, care se vrea un stat de drept, în fiecare zi guvernanții ne dau lecții de… nedemocrație. Am constatat că la toate nivelurile fiecare conducător face ce-l taie capul“. Sincer, nu știu până unde poate merge răbdarea oamenilor din învățământ. Nu te poți gândi la elevi, la ore, pentru că, cei care ar trebui să te ajute, să-ți asigure condiții optime pentru munca la clasă, îți creează zilnic probleme, te țin în tensiune, deci nu te lasă să lucrezi. Prof. GH. DOLINSKI Membru al consiliului coordonator