> Mai există lucruri sfinte în sufletul românilor din Pătrăuţii de Sus
Le-am admirat de Ziua Satului, alături de distinşii oaspeţi, cântăreţul Călin Brăteanu din Suceava, Anatol Piţu, primarul comunei Ciudei etc., când românii din Pătrăuţi şi-au etalat comorile străbune, la organizarea sărbătorii punând suflet primarul Ion Grijincu, Gheorghe Cutas, directorul Casei de Cultură din localitate, Mariana Chiseliţa, directorul Liceului, dar, mai ales, a osârduit, ca o harnică albină ce în zorii zilei culege nectarul de pe flori, distinsa prof. Elena Pintescu, conducătoarea artistică a cunoscutului Ansamblu etnofolcloric de dans „Mugurel”, prin talentele adunate în potirul acestei minunate formaţiuni care a adus strălucire sărbătorii, dăruindu-ne clipe minunate prin formidabilul spectacol cu suflet românesc, găzduit de căminul cultural din comună.
Purtători de inestimabile comori străbune, talentaţii membri ai cunoscutului ansamblu „Mugurel”, instruiţi de ingenioasa Elena Pintescu, ne-au convins încă o dată că mai există lucruri sfinte în sufletul românilor din această pitorească vatră românească de la poale de Carpaţi, cât îşi mai păstrează în lada cu zestre a neamului frumoasele doine, inestimabilele, autenticele costume naţionale, dansurile şi cântecele populare, tradiţiile şi datinile moştenite din bătrâni.
Dragostea de Bucovina, de-Acasă, o simte cu sufletul său de româncuţă steluţa în ascensiune, viitoarea cântăreaţă a plaiului de dor străbun, miruită cu harul divin al cântecului, Alueta Socolovschi, nepoata regretatului patriot român Mircea Socolovschi din Pătrăuţii de Sus, care, susţinută de mama Angelica şi tatăl Vasile, ne-a răvăşit sufletele prin vocea-i dulce măiastră de adevărat artist.
O notă din sublimul sacral al frumoasei şi împătimitei noastre Bucovine, amintindu-ne: „Cât trăim pe-acest pământ, mai avem un lucru sfânt…” – să ne păstrăm graiul, identitatea, să ne iubim şi să ne cinstim părinţii, înaintaşii – ne-au dăruit Anastasia Opaiţ, discipola lui Iurie Levcic, artiştii amatori de la Liceul din Pătrăuţi.
Finalul sărbătorii a fost emoţionant până la lacrimi, dragostea de fraţi aducându-ne-o dintr-o Casă-n altă Casă, din Suceava la Cernăuţi, cunoscutul şi îndrăgitul cântăreţ Călin Brăteanu, înălţând spre inima rănită a Bucovinei cântecul şi dorul românesc.
Felicia NICHITA-TOMA,
„Zorile Bucovinei”, Cernăuţi
Comentarii