Chiar dacă Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol spune una, pomicultorii fălticeneni spun că în pieţele din ţară n-au loc decât la tarabele din spate, unde cumpărătorii nu se înghesuie pentru că în zonele cu vad sunt comercianţii care stau acolo tot anul, cu marfă din Polonia, Ungaria sau Republica Moldova, o mare parte din ea introdusă în ţară şi nefiscalizată. Producătorii susţin că, deşi este respectat articolul 13 din legea respectivă, cele 40% din tarabe oferite producătorilor autentici sunt în zone neatractive pentru cumpărători.
La „Târgul Mărului” de la Fălticeni am aflat că preţul merelor este la fel ca în urmă cu 5 ani. „Cu amănuntul, preţul este de 2 lei la Ionathan şi 2,5 lei la Golden, prea puţin comparativ cu munca şi creşterea preţurilor la substanţele pentru combaterea dăunătorilor, carburanţi pentru lucrările agricole şi salariul minim care trebuie asigurat celor care ne ajută la munca din livadă. Toate preţurile au crescut, numai cel oferit producătorilor de măr a scăzut. Angro mărul se vinde 1,3 lei – 1,5 lei (Ionathan) şi 1,5 – 1,8 lei (Golden)” susţin producătorii din zona Fălticeni.
Reconversia, o necunsocută pentru care guvernanţii şi parlamentarii nu găsesc rezolvare
Printre problemele pomicultorilor fălticeneni se numără reconversia, acordarea de subvenţii pentru înfiinţarea de noi livezi, dar şi lipsa unei legi care să reglementeze cercetarea, care ar ajuta una dintre instituţiile cu tradiţie şi cu rezultate remarcabile prin numărul mare de soiuri de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi omologaţi, Staţiunea de Cercetare Pomicolă Fălticeni.
Chiar dacă există o lege privind reconversia în pomicultură, fondurile guvernamentale insuficiente fac ca suprafeţele cu livezi tinere înfiinţate în baza acestei legi să fie foarte mici sau aproape inexistente. La orice iniţiativă a producătorilor, răspunsul Ministerului Agriculturii este „nu sunt bani”. Livezile nou înfiinţate sunt din fonduri proprii, majoritatea aparţinând persoanelor care au lucrat în străinătate şi au venit cu nişte bani pe care i-au investit în aceste livezi. În zona Fălticeni, în ultimii ani, peste 50 de tineri veniţi din străinătate au înfiinţat livezi, aceasta fiind o investiţie pe termen lung, de 20 – 30 de ani.
„Când a fost reconversie în viticultură, toţi au sărit să ajute, parlamentari, miniştri. Când a venit vorba de pomicultură, nu se poate face ceva concret. Dacă cei mai tineri au putut strânge în străinătate câţiva bănuţi şi au înfiinţat livezi destul de frumoase şi productive, cei care de-o viaţă au lucrat în livezi, fără sprijin guvernamental, nu pot face reconversie. În marketuri sunt fructe din import, toată lumea se laudă cu camere agricole, dar trebuie cooperative agricole care să aibă depozite mari, frigorifice, unde să poată depozita 10.000 de tone de mere, să poată încheia contracte cu marile magazine asigurând ritmicitate la livrare, o perioadă de minim 6 – 8 luni, să asigure merele din soiurile pe care le cere piaţa. Aici trebuie să intervină sprijinul statului. Nu se poate face agricultură vânzând producţia prin sudul ţării la cunoştinţe sau cu relaţii. Este o crimă să vinzi merele cu un leu la vremea aceasta şi este o ruşine naţională să vinzi merele pentru industrie cu 20 de bani! Înainte se cereau mere roşii, acum se cer mere verzi. Aşa trebuie să impunem producătorilor, dar pentru asta trebuie să facă reconversie” ne-a spus ing. Cătălin Dobrescu, cel care în urmă cu 14 ani, când era la Direcţia Agricolă Suceava, a pus bazele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni.
Cercetarea, încontro?
La 25 de ani, Ionuţ Gavril, inginer-şef la Staţiunea Pomicolă Fălticeni de 4 luni, păstrează tradiţia familiei, tatăl fiind tot pomicultor. După ce şi-a terminat studiile, a dorit să profeseze în domeniu şi s-a întors în urbea natală. Spune că lucrează cu oameni foarte buni, specialişti în domeniu, dar foarte puţini faţă de câţi ar trebui pentru a exploata în cele mai bune condiţii cele 130 de hectare de livadă pe care le mai deţine Staţiunea de cercetare Fălticeni, aflată în subordinea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi.
În condiţiile fondurilor insuficiente primite de la bugetul statului, Staţiunea de Cercetare de la Fălticeni îşi asigură supravieţuirea din exploatarea suprafeţelor de teren pe care le mai deţine. Producţia de pe aceste terenuri este valorificată şi, astfel, se obţin banii pentru un nou ciclu de producţie, fără a mai rămâne bani şi pentru cercetare. Ionuţ Gavril este mâhnit că cercetarea nu mai merge şi aşteaptă o nouă lege privind reglementarea cercetării agricole din România, pentru a continua activitatea.
La ediţia recentă a „Târgului Mărului” de la Fălticeni, cei prezenţi în Piaţa Nada Florilor au avut parte şi de numeroase spectacole de muzică populară, în care au evoluat cunoscuţi solişti şi formaţii din judeţ, printre care s-au numărat fanfarele de la Dolhasca, Forăşti, Fântânele, Preuteşti şi de la Sfântu Ilie, Grupul folcloric „Străjerii” din Dolheşti, Ansamblul „Balada Humorului” de la Frumosu, soliştii Gheorghiţă Rotaru, Alexandru Recolciuc, Lenuţa Rusu, Andrei Mihailov, Patricia Aniculăesei, Valentin Bertea, Doina şi Ciprian Petroaie, Ansamblul „Cetiniţa” al Căminului Cultural Boroaia, Ansamblul „Răzeşii” din Baia, Ansamblul Folcloric „Flori de Mălin” din Mălini, Ansamblul „Balada” din Fălticeni.
Comentarii