Minoritatea maghiară este reprezentată în Parlamentul României de organizaţia neguvernamentală UDMR, care funcţionează şi ca partid politic. Noi am rămas cu nedumerirea aceasta în privinţa rolului unei organizaţii publice întemeiată pe criterii etnice care îndeplineşte şi rolul de partid politic şi ne întrebăm mereu: după care lege şi după care morală? Nimeni nu răspunde la această întrebare, dar mai cu seamă nu reacţionează adecvat. De-a lungul anilor am cunoscut mulţi intelectuali de etnie maghiară: ca student la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; în calitate de membru în conducerea Societăţii de Ştiinţe Biologice la întrunirile statutare, cursuri de perfecţionare, simpozioane, excursii de documentare etc.; în calitatea de deputat în Camera Deputaţilor, Comisia pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport; în concediu la Covasna, Borsec, Tg. Mureş; corespondenţa personală ş.a. Am avut, prin urmare, prilejul de a cunoaşte cum gândesc etnicii maghiari statutul de populaţie minoritară în România, conduita acestor români faţă de românii majoritari şi cu deosebire solicitările, drepturile şi privilegiile pe care le-au obţinut, dar şi ceea ce urmăresc în viitor.
Această asociaţie şi-a propus să obţină autonomie pentru judeţele Harghita, Covasna şi parte din Mureş, unde majoritară este populaţia de etnie maghiară. A devenit majoritară în procente ridicate şi ca urmare a presiunilor dezvoltate de maghiari asupra românilor din aceste judeţe imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, despre care mulţi am uitat! Liderii maghiari au desfăşurat o politică prin care au solicitat mereu tot felul de drepturi: de la dreptul de a scrie pe firmele localităţilor, a instituţiilor statului şi a străzilor din oraşele celor trei judeţe şi texte în limba maghiară, până nu demult când au cerut aprobare pentru arborarea steagului Ţinutului Secuiesc pe clădirile instituţiilor de stat. În programul UDMR sunt cuprinse multe cerinţe şi multe privilegii, unele nemijlocit antiromâneşti: înfiinţarea unei universităţi de medicină în limba maghiară la Tg. Mureş; folosirea limbii maghiare în şcolile cu elevi de etnie maghiară, în administraţie şi justiţie, inclusiv în documentele oficiale emise de instituţiile statului român (certificate de diverse feluri, diplome de studiu, acte de proprietate etc.); programul în limba maghiară de la TVR 3 este frecvent spaţiu de susţinere a unor falsuri pentru istoria noastră, dar şi a unor momente de agresivitate la adresa României; adoptarea legii privind Statutul minorităţilor naţionale din România etc. Această politică, cu deplină îndreptăţire, a fost denumită „politica paşilor mărunţi” şi s-a bucurat de succes pentru populaţia maghiară, chiar dacă este în defavoarea populaţiei majoritare din România.
La Tg. Mureş, Miercurea Ciuc, Tg. Secuiesc şi alte localităţi, liderii maghiari iniţiază şi organizează periodic şi cu deosebire la sărbătorile naţionale mitinguri, proteste, adunări populare în care cer autonomia Ţinutului Secuiesc. La aceste manifestări maghiarii vin în stradă cu pancarte pe care scriu: „Ardealul, pământ unguresc”, „Ţinutul Secuiesc nu e România”, „Opincarilor, plecaţi acasă”, „Transilvania liberă” ş.a.
Fostul preşedinte, domnul Traian Băsescu, a conlucrat cu liderii de la Budapesta la referendumul de suspendare, la alegerea şi decorarea europarlamentarului Laszlo Tokeş, la susţinerea UDMR la guvernare în Guvernul Emil Boc, a făcut repetate vizite la Covasna, inclusiv la vila prezidenţială.
Recent, au apărut noi demersuri anticonstituţionale, antiromâneşti, între care solicitarea ca limba maghiară să fie declarată limbă regională. Cu alte cuvinte, discuţiile purtate de Laszlo Borbely la ambasada americană au avut ca obiect declararea limbii maghiare drept a doua limbă oficială în România şi, ca urmare, etnicii români din cele trei judeţe să înveţe limba maghiară dacă nu o ştiu până la această dată
Astăzi UDMR vrea din nou şi autonomie teritorială, adică dezmembrarea statului român! În acest scop, în ajunul Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie 2015, maghiarii au organizat un nou miting pentru a cere autonomie prin schimbarea Constituţiei şi au furat steagul României ridicat pe monumentul ostaşului român din Sf. Gheorghe. În ziua de 1 Decembrie 2015, un maghiar, membru al unei organizaţii extremiste, a vrut să detoneze o bombă la manifestările româneşti din Tg. Secuiesc!
Aceşti lideri maghiari, secui sau alte minorităţi ar trebui să ştie că drapelul, stema şi imnul sunt simbolurile naţionale ale poporului român şi nu comportă astăzi nici comentarii, nici noi reglementări, ci rămân numai în istorie, în admiraţia noastră şi în militantismul românesc. Prezenţa peste tot în România, în toate provinciile istorice, în toate regiunile economice şi în toate judeţele, municipiile, oraşele şi comunele a acestor simboluri este cea mai frumoasă exprimare publică a unităţii statului român, în strictă conformitate cu legea fundamentală a Ţării, Constituţia României. „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Şi tot în Constituţie, la articolul „Simboluri naţionale” scrie: „(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance; albastru, galben, roşu. (2) Ziua Naţională a României este 1 Decembrie. (3) Imnul naţional al României este «Deşteaptă-te române». (4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice”, iar limba oficială în România este limba română.
Comentarii