Festivalul Naţional al Păstrăvului

Comuna-muzeu Ciocăneşti a găzduit, în perioada 14-16 august, cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului. Această manifestare adună în satul cultural al României din 2014 iubitorii tradiţiilor, pe cei pasionaţi de pescuit, pentru că aici are loc şi unul dintre cele mai importante concursuri de pescuit la păstrăv, meşteri populari şi grupuri folclorice din toată ţara şi Republica Moldova, bucătari, reprezentanţi ai asociaţiilor de turism. Aici au venit şi cei care au vrut să se distreze şi să se relaxeze în jurul focului de tabără sau să facă drumeţii montane, pentru că este una dintre cele mai frumoase zone din ţară.

Din cauza debitului mic,plutele nu au mai plecat pe Bistriţa

Premergător Festivalului Naţional al Păstrăvului, începând cu 10 august, s-au derulat activităţi în cadrul „Săptămânii plutăritului”, ultimii plutaşi autentici din zonă – Vasile Morar, Vasile Raia, Savu Rusu şi Peter Cântea – construind o plută turistică la care şi-au adus contribuţia şi turiştii ajunşi în zonă şi care au dorit să înveţe câte ceva despre tainele acestei meserii uitate. Cei prezenţi au învăţat să sfredelească, să lege cu şufa lemnul, să taie buşteanul cu joagărul sau să îl cureţe cu barda şi cuţitoaia.

Aşa cum am aflat de la Vasile Raia, pe vremuri, pentru pornirea plutelor, după ce erau asamblate, se foloseau haiturile, adică baraje cu porţi care se ridicau atunci când plutele trebuiau să plece, construite în amonte de locurile de plecare, care aveau rolul de a aduna apa pentru un flux puternic de start. Din cauza debitului foarte scăzut al apei şi a faptului că nu mai sunt haituri, „croaziera” pe apa Bistriţei nu s-a mai desfăşurat.

„Bistriţa nu mai este pregătită pentru plutărit, dacă pornim mergem din bolovan în bolovan. Ar trebui amenajat cursul Bistriţei, ar trebui făcut un pic de strungă ca să poată merge plutele. Din 1969 nu s-a mai transportat lemn cu pluta pe Bistriţa, şi de aceea nu s-a mai amenajat cursul apei”, ne-a spus Savu Rusu.

Duminică, în cadru festiv, primarul Radu Ciocan i-a premiat pe plutaşi, pentru că păstrează această tradiţie, iar sătenii i-au cinstit cu afinată şi palincă, aşa cum se făcea pe vremuri, la coborâre oamenii de pe plute fiind întâmpinaţi de soţii cu coşuri cu merinde, iar bărbaţii le ofereau băutură.

„Avem nevoie de ploaie şi pentru a creşte debitul pe Bistriţa. Anul acesta nu am putut lansa pluta din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Dacă va fi suficientă apă poate lansăm pluta pe 8 septembrie, la Festivalul «Răscolul Stânei» de la Botuş”, a precizat Radu Ciocan, primarul comunei Ciocăneşti.

Turul Suhardului, cu vizitarea stânelor de pe acest munte şi degustarea de produse specifice

Timp de două zile, vineri, în prima zi a festivalului, şi duminică, în ultima zi, au fost organizate drumeţii la stânele turistice de pe muntele Suhard. Primul popas al turiştilor a fost la Mănăstirea „Sfânta Cruce” pentru o scurtă rugăciune. O altă oprire mai lungă a fost la stâna Şfeţărie, unde gazda, Alexandru Şcheu, a pregătit caş şi urdă, cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie gătite la ceaun. Turiştii au fost interesaţi şi de modul cum se făcea şvaiţerul, stâna fiind renumită în trecut pentru acest produs, iar o parte din beciurile vechi de peste 150 de ani în care acesta era păstrat pentru maturare câte 120 de zile au rămas până astăzi.

„Promovăm Munţii Suhard pentru că dorim ca, pe viitor, acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinaţie de vacanţă pentru cei care vin în zona noastră”, a precizat primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan.

Tot la stâne, turiştii au vizionat adevărate recitaluri de trâmbiţe şi fluier ale ciobanilor. „Fluierul este obiectul de suflet al păstorului, fiind folosit atât în momentele de bucurie, dar şi în cele de tristeţe, iar câinele este animalul de suflet”, aşa cum a precizat unul din ciobani. Datorită dimensiunilor mici, fluierul este uşor de transportat, fiind, de cele mai multe ori, confecţionat din lemn de soc sau prun cu ajutorul briceagului, când se stă cu oile la păscut. Pe lângă primirea cu colac, sare şi afinată, cu mâncărurile tradiţionale de la stâne, plimbarea turiştilor cu maşini 4 X 4 spre creastă sau pe jos „a fost extraordinar de frumoasă. Urcuşul a trecut când pe pajişti, când prin pădure, iar peisajele sunt de un pitoresc pe care nu îl vei uita niciodată. De aici vedem în toată splendoarea sa Suhardul”, ne-a spus unul dintre turişti.

Tot pe Suhard au ajuns şi turişti călare, turismul ecvestru câştigând din ce în ce mai mult teren în bazinul Dornelor. Toţi cei care au ajuns aici au rămas impresionaţi de condiţiile oferite celor care poposesc pe aceste meleaguri. Turiştii au găsit în vârf de munte stâne cu cabine de duş, toalete moderne, apă caldă la chiuvetă.

Concurs de pescuit în ape tulburi

Concursul de pescuit păstrăv în râul Bistriţa s-a desfăşurat sâmbătă în condiţii dificile, apa fiind tulbure în urma unei ploi torenţiale. Au fost capturi de păstrăv, dar şi lipani, concurenţii realizând şi ecologizarea sectoarele de pescuit.

„Păstrăvul preferă râurile montane cu cursul rapid şi cu apele reci, perfect limpezi şi cu un bogat conţinut în oxigen. Anul acesta nu a fost să fie aşa, la fel şi anul trecut, în prima zi a concursului, aşa că rezultatele sunt direct legate de calitatea apei de pe Bistriţa rezultată în urma ploii”, ne-a spus unul dintre pescari.

La concursul de pescuit la muscă iniţiat în urmă cu mai bine de 10 ani de dr. Octavian Cubleşan, Ionică Turda, Dorel Agache şi Leonard Rey au participat 12 pescari din judeţele Suceava, Maramureş, Harghita, Bistriţa şi tot atâţia arbitri.

„La proba de pescuit tot peştele se eliberează, cârligele nu au spin, peştele fiind rănit cât mai puţin. Se face un punctaj în funcţie de numărul de peşti prinşi, dimensiunea lor şi frecvenţa cu care se prind peştii. Bistriţa Aurie este o apă cu o bonitate foarte bună în Campionatul Naţional de Pescuit la muscă artificială şi pescarii se bucură să vină la Ciocăneşti” ne-a declarat Leonard Rey, organizatorul concursului de pescuit la muscă artificială.

Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii Clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey. Pescarii, împreună cu arbitrii şi membrii Clubului Rotary, au schimbat regulamentul de premiere începând cu acest an, toţi hotărând ca fondul de premiere să ajungă la copiii din Ciocăneşti, aceştia primind ghiozdane complet echipate pentru şcoală.

„Este mult mai elegant să ajutăm aceşti copii decât să ne premiem noi între noi”, a precizat Leonard Rey. Locul I a fost ocupat de Octavian Rebenciuc, acesta fiind premiat şi pentru cea mai mare captură, un lipan de 32,5 centimetri, pe locul II s-a situat Valerian Rebenciuc, iar locul III a fost ocupat de Nicu Racu.

„Este o bucurie să prinzi la muscă artificială un lipan de asemenea dimensiuni. Lipanul este un peşte care are un caracter schimbător, bulimic de la o zi la alta, este un peşte jucăuş, dar capricios, la care nu poţi avea nicio siguranţă, nicio certitudine că va muşca şi a doua oară dintr-o muscă artificială de acelaşi fel. Lipanul este cel mai frumos dintre peştii de apă de munte prinşi la muscă, dar şi cel mai enigmatic din punct de vedere comportamental”, este una dintre poveştile pescăreşti auzite pe malul Bistriţei de la un pescar maramureşean.

Paradă şi expoziţii ale lăzilor de zestre

Sâmbătă, după slujba oficiată de preoţii parohi la parohiile Ciocăneşti, Botoş şi de la Schitul „Sfânta Cruce”, a avut loc deschiderea oficială a festivalului, urmată de o expoziţie tezaur – lăzile de zestre ale românilor, deschiderea târgului de produse tradiţionale şi meşteşugăreşti, programul folcloric de pe scenă fiind susţinut de renumiţi interpreţi de muzică populară.

Pentru al treilea an consecutiv a fost organizată secţiunea specială dedicată lăzilor de zestre, elemente importante ale mobilierului tradiţional de pe tot cuprinsul României, realizate în tehnica dulgherească. În lăzile de zestre erau păstrate hainele de sărbătoare ale proprietarilor locuinţei sau era păstrată zestrea fetei care se pregătea pentru măritiş.

Dacă în urmă cu trei ani, la Festivalul ouălor încondeiate, era doar o expoziţie cu lăzi de zestre ale gospodarilor din Ciocăneşti, în acest an a avut loc o paradă a celor mai frumoase lăzi de zestre din comunele sucevene Ciocăneşti, Mălini, Calafindeşti, Iacobeni, dar şi din Maramureş, de la Vinerea – judeţul Alba, Cândeşti – judeţul Dâmboviţa şi Bardari – Republica Moldova. Lăzile au fost purtate prin centrul comunei Ciocăneşti de cei mai vrednici gospodari ai acestor localităţi, îmbrăcaţi în frumoase costume populare specifice localităţilor de provenienţă. Expoziţia care a fost amenajată pe scena din vecinătatea Casei de Cultură „Florin Gheuca” a fost apreciată de cei care au ajuns la Ciocăneşti.

Donaţie de vopsele şi materiale de construcţie

Ciocăneşti, singurul sat-muzeu din ţara noastră, renumit în lume pentru casele ornamentate cu motive tradiţionale, a fost inclus în campania „Redescoperă culorile României”, pe care Policolor a lansat-o la aniversarea a 50 de ani de activitate. Prin acest proiect au fost donaţi 700 de litri de vopsea şi câteva tone de materiale de construcţii care au fost şi vor fi utilizate pentru revopsirea caselor, printre care se numără Muzeul Etnografic şi Grădiniţa şi Ludoteca „Furnica”, ca şi pentru decorarea caselor noi. În luarea acestei decizii de către firma bucureşteană a contat faptul că la Ciocăneşti a fost dată o Hotărâre de Consiliu Local prin care locuitorilor le este recomandat să adopte un stil arhitectural specific locului, iar la fiecare casă nouă pentru care se emite autorizaţie de construire se ţine seama de integrarea motivelor tradiţionale în proiect. Cu această ocazie, câţiva voluntari au realizat câteva motive tradiţionale pe gardul recent construit al stadionului din Ciocăneşti.

Specialiştii de la Policolor împreună cu jurnalişti, specialişti în urbanism şi arhitectură şi etnologi au jurizat „Cea mai frumoasa casă tradiţională”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cel mai frumos costum popular” şi „Cea mai frumoasă ladă de zestre”. Premierea la cele patru categorii a avut loc în cadrul spectacolului de duminică, gospodarii cu cele mai frumoase case, dar care nu au prins un loc pe podium primind „Diplome pentru păstrarea tradiţiilor arhitecturale ciocăneştene”.

Poezie, folk, folclor şi foc de tabără

Dacă ziua de vineri s-a terminat cu un recital de muzică folk şi poezie susţinut de Andrei Păunescu, Magda Puşcaş, Vasile Mardare, Valentin Moldovan, Mihaela Popescu, Sorin Ursan, Marius Matache, Ştefania Iacob şi Sorin Poclitaru, sâmbătă, pe scena amplasată în curtea Casei de Cultură a avut loc spectacolul folcloric „La zi de sărbătoare”. Printre invitaţi s-au numărat Călin Brăteanu, Valeria Arnăutu, Ovidiu Purdea Someş, ansamblurile folclorice din Botoş, Mălini, Calafindeşti, Cândeşti (judeţul Dâmboviţa), Săsciori şi Vinerea (ambele din judeţul Alba), Satulung (Maramureş), Vatra Dornei, Bardari (Republica Moldova). Seara s-a încheiat cu concertul trupei Fără Zahăr şi cu „Hora plutaşilor”.

Duminică, 16 august, de la ora 15, a avut loc spectacolul artistic susţinut de Ansamblul „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, Miruna şi David Ţăran, Oana Tomoioagă, Şerban Horj, Ana-Maria Chiloti, Laura-Maria Niculiţă, Laura Erhan, Cristina Gheorghiu, Tatiana Ţintă, Saveta Bogdan, Alexandru Brădăţan şi Sonny Flame. Manifestările s-au încheiat cu un foc de tabără.

Hapuc şi oină pe stadionul din Ciocăneşti

Tot duminică au avut loc manifestările demonstrativ-sportive „De la hapuc la oină”. Detalii despre jocul de hapuc a oferit un fost jucător trecut de 60 de ani, Vasile Moroşan, iar despre oină au vorbit celor prezenţi profesorul Radu Roată, cel care a înfiinţat în 1979 la Salcea, judeţul Suceava, o echipă de oină, şi Călin Moje, antrenorul echipei de oină din Remetea Chiuarului, judeţul Alba.

Echipa de juniori II a Şcolii Gimnaziale Salcea a obţinut anul trecut titlul de campioană la juniori II, anul acesta fiind vicecampioană. În 2014, Radu Roată a început iniţierea tinerilor interesaţi de acest sport şi în satul natal, Ciocăneşti, iar duminică elevii pregătiţi de el au arătat spectatorilor ce înseamnă acest sport.

„Ca să vadă lumea despre ce este vorba sau cei mai în vârstă să-şi aducă aminte de acest sport naţional, am invitat echipele din Salcea şi Remetea Chiuarului pentru un meci demonstrativ. Înainte de acest meci am prezentat, cu ajutorul jucătorilor din Ciocăneşti, jocul de hapuc, fiecare element al vechiului joc de oină fiind comentat. Scopul jocului nu este de a obţine puncte, ci de a stabili care echipă stă mai mult la bătaie. În jocul de oină foarte importantă este precizia”, ne-a spus profesorul Radu Roată.

Şi meciul demonstrativ între echipele din Salcea şi Remetea Chiuarului a fost comentat la staţia de amplificare a stadionului, fiind date foarte multe detalii despre acest joc, în care sucevenii s-au impus cu scorul de 9 la 4.

Comuna Ciocăneşti are un imn

La încheierea manifestărilor, primarul Radu Ciocan ne-a spus că este mulţumit de această ediţie a Festivalului Păstrăvului, luând ca reper numărul foarte mare de participanţi din ţară, dar şi din străinătate.

„Am încercat, ca şi în anii precedenţi, să venim cu o ofertă diversificată pentru toţi cei care ne calcă pragul în această perioadă. Chiar dacă ploaia ne-a stricat un pic planurile din punct de vedere organizatoric, a fost binevenită ţinând cont de perioada de secetă pe care o traversăm. Un element foarte important în acest festival a fost organizarea paradei lăzilor de zestre. Am avut ansambluri folclorice reprezentative din comune care concurează pentru «Satul Cultural al României» – 2015 şi fiecare ansamblu a venit cu lada de zestre specifică zonei.

A fost lansată şi o melodie specială pentru comună «Cântec pentru Ciocăneşti», versurile aparţinând lui Sorin Poclitaru, iar muzica şi interpretarea lui Vasile Mardare.

În scop promoţional am scos câteva sute de CD-uri cu acest imn al Ciocăneştiului. Versurile sunt reprezentative pentru noi, pentru că fac referire la specificul Ciocăneştiului, pomenindu-se şi de plute, şi de Suhard şi de tot ce are Ciocăneştiul. Este o trecere în revistă a tuturor obiectivelor turistice cu care ne putem mândri”, a precizat primarul Radu Ciocan.