Vernisajul expoziţiei „Interferenţe etnografice”, deschisă ieri la Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava, a constituit prilejul întâlnirii partenerilor din proiectul transfrontalier „Să ne păstrăm trecutul pentru a ne crea viitorul” în cadrul unui interior ţărănesc autentic ilustrând viaţa rurală la est de Carpaţi. Cuptor văruit în alb, blidar, oale, laiţă, ştergare, lăicere, trei perechi de manechine îmbrăcate în costume populare specifice, şi multe altele pot fi admirate până la data de 15 martie.
Vernisajul s-a bucurat de prezenţa celor trei directori ai muzeelor implicate în proiectul ajuns acum aproape de final, – Ludmila Dobrogeanu, directoarea Muzeului de Istorie şi Etnografie din Bălţi, Republica Moldova, Oleg Cuciurean, directorul Muzeului Regional de Arhitectură Populară şi Trai din Cernăuţi şi gazda evenimentului, Emil Constantin Ursu, directorul Muzeului Bucovinei.
Ludmila Dobrogeanu a transmis la Suceava salutul colegilor de la Muzeul din Bălţi, remarcând că, pe parcursul celor doi ani de când se desfăşoară proiectul „relaţiile dintre muzeul nostru, Muzeul Bucovinei şi Muzeul Regional din Cernăuţi s-au transformat din relaţii banale de parteneriat în relaţii de prietenie”. Directoarea muzeului de la Bălţi i-a oferit directorului Ursu un mărţişor artizanal, reprezentând o pereche de ţărani îmbrăcaţi în costum popular.
Directorul muzeului cernăuţean, Oleg Cuciurean, a precizat că influenţa pe care arta tradiţională, în general – cultura o are asupra vieţii este bunul cel mai de preţ al unui popor. „Cultura este un bun naţional al popoarelor noastre, în tot ce ţine de arta populară, de lemn, ceramică, cântece, în felul de a ne comporta găsim ce e mai important: sufletul poporului nostru”. Oleg Cuciurean nu a ocolit subiectul dureros al războiului din Ucraina: „Nu o să cedăm, puterea noastră stă în cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor şi obiceiurilor şi această expoziţie comună are un efect pozitiv asupra cetăţenilor din România, Ucraina şi Republica Moldova, are rolul de a ne determina să trăim în pace, linişte şi înţelegere”.
Expoziţia „Interferenţe etnografice” este itinerantă şi prezintă „ceea ce avem mai importat în ce priveşte patrimoniul etnografic”, a precizat directorul Ursu.
Aurel Prepeliuc, muzeograful care a conceput şi realizat expoziţia, a explicat că „toate aceste piese reprezintă rezultatele muncii generaţiilor de restauratori şi conservatori care au lucrat la tot ceea ce ţine de partea etnografică”. El a mai spus că expoziţiile următoare, de la Bălţi şi Cernăuţi, nu vor diferi prea mult faţă de cea de la muzeul sucevean, chiar dacă vor include alte obiecte.
Tot ieri, au fost distribuite gratuit participanţilor 4 tipuri de cataloage reprezentând imagini şi informaţii referitoare la Ceramică, Ţesături, Mobilier şi Port din fiecare din zonele etnografice menţionate, fiind editate 12.000 de cataloage.
Comentarii