Spiritual

foto BucPress

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Minorităţi naţionale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte” (II)

În textul comunicării lui Dorin Popescu, lector universitar şi preşedinte al Asociaţiei „Casa Mării Negre”/ Black Sea House din Constanţa, descoperim mai multe gravimente formulate în subtitlurile Un idiom cameleonic: «limba moldovenească» (Limba „moldovenească” este o enclavă Kaliningrad locuită de tancuri ideologice ruseşti la frontiera cu România şi Europa. LaCiteşte

Foto: Bucpress

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Minorităţi naţionale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte” (I)

> Cernăuţi, Rodovid, 2019, 302 p. La 23 noiembrie 2019, în organizarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, s-a desfăşurat conferinţa ştiinţifică internaţională cu titlul de mai sus. Lucrarea pe care o semnalăm cuprinde materialele acestei conferinţe, care este unul dintre răspunsurile posibile la politica autorităţilor ucrainene de resuscitareCiteşte

Seminarul „Eminescu”, ediţia a VIII-a

Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” organizează, în perioada 22-23 octombrie 2021, a VIII-a ediţie a Seminarului „Eminescu”. Gândit, iniţial, ca un cadru de discuţii pe teme de creaţie eminesciană pentru profesori şi studenţi din Cernăuţi, Republica Moldova şi Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, seminarul şi-aCiteşte

„Simboluri” semnate de artistul plastic Radu Bercea

„Simboluri” semnate de artistul plastic Radu Bercea

La Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, duminică, 10 octombrie, în ultima zi a ediţiei cu numărul 41 a Festivalului internaţional de film, diaporamă şi fotografie „Toamnă la Voroneţ”, s-a desfăşurat vernisajul expoziţie de pictură „Simboluri” a artistului plastic Radu Bercea. Aşa cum îl ştim şi de la alte manifestăriCiteşte

Un ctitor uitat

Un ctitor uitat

 Despre biserica domnească Sf. Treime din Siret, fosta capelă a Horodiştei, prima curte domnească a Moldovei Medievale, s-au scris multe studii, dar, până în prezent, nimeni nu a putut preciza când a fost construită şi cine anume este ctitorul ei. O tradiţie transmisă de Ion Neculce pune pe seama luiCiteşte

Plânge în toamnă o vioară 

Plânge în toamnă o vioară 

> Boala ce l-a răpus i se trăgea din închisoarea din Cernăuţi „Balada” lui Ciprian Porumbescu  e  o şoaptă din sacralitatea tezaurului românesc, una din superbele capodopere muzicale româneşti din secolul al XIX-lea, excepţional de populară şi în zilele noastre, în armoniile căreia se împletesc elemente ale baladei, doinei şiCiteşte

„Rencontres francophones”

Miercuri, 20 octombrie 2021, de la ora 18, Alianţa Franceză din Suceava continuă seria activităţilor derulate în cadrul proiectului „Les apres-midi francophones – la Francophonie dans la communauté”, cu întâlnirea online „Rencontres francophones”. Activitatea, coordonată de prof. Daniela Sandu,  îi va avea ca invitaţi pe Guillaume Delhommeau, Claudine Pouteau, SéverineCiteşte

„Fundaţia” – de la hârtie la peliculă 

Dintre cărţile care au influenţat în mod extraordinar de puternic literatura SF (şi nu numai), cel puţin conceptual, al elementelor, prin imaginarea unui imperiu galactic, în primul rând, al jucătorului sau personajului decisiv ş.a., sunt cele din seria „Fundaţia” (formată din şapte cărţi) scrisă de Isaac Asimov (1920 – 1992).Citeşte

Constantin Călin – „Pretexte pentru recapitulări. Articole, studii, conferinţe” (III)

Cât priveşte Norocul, Bacovia spunea într-un interviu că „Eu nu am avut noroc”. De aici s-a ajuns la sintagma „noroc literar”. Noroc a avut, susţine autorul, pentru că în 1924 i s-a acordat Premiul Naţional. Cel care a extras ideea de „noroc literar” dintr-un eseu al lui Remy de GourmotCiteşte

Constantin Călin – „Pretexte pentru recapitulări. Articole, studii, conferinţe” (II)

Constantin Călin – „Pretexte pentru recapitulări. Articole, studii, conferinţe” (II)

Un interesant şi atractiv studiu se referă la George Bacovia, poetul predilect al lui Constantin Călin, intitulat Bacovia – detalii. Pornind de la părerea că sufletul este cel mai folosit cuvânt în lirica tuturor epocilor, având nenumărate înţelesuri, „E vag şi, în acelaşi timp, sugestiv, inefabil şi concret, intim şiCiteşte

Sumarul ediţiei: