MICAELA GHIȚESCU, scriitoarea și traducătoarea din cea mai depărtată și apropiată soră latină a limbii noastre române, portugheza, după admirabila sa carte consacrată marelui romancier lusitan António Lobo Antunes și lucrărilor colocviului dedicate personalității și operei sale (pe care tot prietena noastră l-a organizat la București în septembrie 2004, cuCiteşte

În toate timpurile istorice, omul, ca supremă creație a lui Dumnezeu, dar și ca moștenitor al păcatului originar, s-a confruntat cu nenumărate și diferite neajunsuri, neîmpliniri, speranțe trunchiate, dar și cu maladii sau dezastre. Toate au dus, și din păcate mai duc, spre o cauzalitate de multe ori îndoielnică. ÎnCiteşte

Spre sfârșitul anului 2004, mai precis la 18 decembrie, s-a inaugurat statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt la intrarea în Roman, pe tra-seul ce unea altădată dru-mul din Țara de Jos spre cea de Sus. E-ra un ultim act al sărbă-torilor mag-nifice consa-crate, în anul trecut, împli-nirii a 500Citeşte

ELENA GRECULESI Visând un an întreg această lună de zile acasă, doamna Elena Greculesi, marea pictoriță a Bucovinei, născută în Suceava, a trecut, venind în așezarea natală, din lumina nepieritoare a Cretei în seara amestecului de blânde amintiri și lucruri care n-au apucat să fie spuse a despărțirii de frateleCiteşte

După ce ne-a lipsit vreme de mai bine de un an, iată că a reapărut publicația trimestrială a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, de această dată în număr dublu, schimbată la față și dimensiuni, dar tot elegantă și substanțială. Semnează lucruri interesante pentru viața bibliotecilor și pentru oamenii iubitoriCiteşte

În România literară” (nr.31, 10-16 august 2005), Muguraș Constantinescu semnează o prezentare a lui Alain Montandon (autor, între altele, al unor valoroase studii și lucrări despre ospitalitate și despre basmul cult), precum și traducerea unui fragment din recenta și „surprinzătoarea” sa carte, „Sărutul” (Autrement, Paris, 2005)„o adevărată fenomenologie a sărutului”.Citeşte

În Biserica noastră dreptmăritoare, zilele în care îi sărbătorim pe sfinți sunt, de obicei, zilele morții lor trupești, zilele intrării lor în viața veșnică. Fecioarei Maria, Biserica îi închină patru sărbători mari, cu ținere: Ziua nașterii (8 sep-tembrie), Ziua intrării ei în Biserica Legii Vechi (21 noiem-brie), Ziua Bunei VestiriCiteşte

1. Ce sunt sărbătorile? Cuvântul sărbătoare (eurth, feria, festum, festivitas, solemnitas, slavo-rus = prazdnic) este de origine latină (servatoria, de la servo – are, a păstra, a conserva, a respecta). În înțeles creștin-ortodox, numim sărbători acele zile liturgice mai importante din cursul anului bisericesc, care sunt închinate comemorării faptelor sauCiteşte

Imaginea cu Noe, care, surd la dezmierdările lumești, construia o corabie salvatoare pentru teoforii ce urmau să pătrundă prin strunga strâmtă a Stăpânului întru viitoarea rodire a neamului omenesc, m-a copleșit din totdeauna și m-a determinat să mă gândesc responsabil dacă nu cumva în criptele ființei umane stă gata săCiteşte

O excelentă colaborare, care îi are coautori pe rectorul Universității de Arte „George Enescu” Iași, prof. univ. dr. Viorel Munteanu, și pe directorul-general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin-Emil Ursu, a alăturat cele două instituții, cu sprijinul Consiliului Județean Suceava și având parteneri media ziarele „Crai nou”, „Monitorul de Suceava” șiCiteşte