Biserica din suflet

Euthanasia

4 august 2005 la 0:01 Comentariile sunt dezactivate

Ideea de euthanasie apare încă din antichitate. Platon este de acord cu sinuciderea sau suprimarea celor care erau o povară pentru alții. La Roma, sinuciderea era considerată ca o moarte demnă. Cei care susțin euthanasia îl alungă pe Dumnezeu din lumea noastră și, în același timp, nu-L recunosc în calitateCiteşte

Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ (Precista) din Baia

4 august 2005 la 0:01 Comentariile sunt dezactivate

Intrată în istorie printr-un destin de excepție, Baia nu este numai o expresie geografică sau o așezare circumscrisă unor condiții strict locale, ci o atmosferă, un mediu, o ambianță. Pe lângă statutul ei de prima capitală a Moldovei („Civitas Moldaviensis”) și de loc al răsunătoarei izbânzi a lui Ștefan celCiteşte

Porunca „Să nu ucizi“ și eugenia

7 iulie 2005 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Viața este un dar al bunătății dumnezeiești, deci avem datoria de a o păstra, dar trebuie să purtăm grijă și de viața celorlalți ca și cum am purta grijă de viața noastră. Respectând viața altora, nu trebuie să o supunem nici unui risc prin care le-ar putea fi amenințată integritatea.Citeşte

Episcopia militară, episcopi militari

7 iulie 2005 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Se știe că marile evenimente din istoria Bisericii Ortodoxe Române stau în strânsă legătură cu marile eve-nimente din istoria poporului ro-mân, le urmează pe acestea. Să dăm câteva exemple. Anul 1877 este anul Independenței de Stat a României. Aceasta a însemnat realizarea în plan bisericesc a unor deziderate. În anulCiteşte

Biserica „Sfinții Voievozi“ – Grădini din Fălticeni

7 iulie 2005 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Localitatea Grădini a fost o suburbie a municipiului Fălticeni. A primit acest nume prin Legea îmbunătățirii administrative, din 1966. Până în acel an, a purtat numele de Tâmpești, după numele dealului abrupt Tâmpa, sub care s-a adăpostit localitatea. Cea mai veche mențiune despre satul Tâmpești, cunoscută până acum, este dintr-unCiteşte

Și cerul s-a luminat

5 iulie 2005 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

În lunea când a avut loc praznicul Sfintei Treimi, la biserica cu același nume, de sub poalele pădurii Udeștilor, din cătunul Poiana Silionului, a fost mare sărbătoare și deosebită manifestare creștină. La ora opt, a început slujba Utreniei, în timp ce afară se adunau nori grei, prevestitori de ploaie, ceCiteşte

O manifestare cu caracter creștin și popular

5 iulie 2005 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Peste 2.500 de pelerini au participat, sâmbătă, 2 iulie 2005, la comemorarea a 501 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Slujba arhierească s-a oficiat în incinta Mănăstirii Putna de către un sobor de 35 de preoți, conduși de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Printre slujitoriCiteşte

Sfântul Ștefan cel Mare, ocrotitorul neamului românesc

2 iulie 2005 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

A prăznui un sfânt înseamnă de fapt a prăznui o parte din sufletul nostru. La pomenirea sfinților vibrează ceva în noi, ceva din dragostea dăruită de ei lui Dumnezeu și, prin El, peste veacuri, nouă… Sărbătorirea Sfântului Ștefan cel Mare ni-l aduce în memoria afectivă ca pe cel ce și-aCiteşte

Dumnezeu să vă ajute, frații mei din Bucovina!

30 iunie 2005 la 0:01 Comentariile sunt dezactivate

Născut din fuziunea romanilor cu dacii, a preluat pe lângă modul de viață roman și valorile spirituale ale civilizației romane. Ulterior, pe acest fond genetic s-a altoit spiritul creștin, care s-a potrivit ca o mănușă pe calitățile morale și spirituale ale românilor. Propovăduind iertarea, iubirea, modestia, jertfa, această credință aCiteşte

Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” Pădureni – Siret

30 iunie 2005 la 0:01 Comentariile sunt dezactivate

Satul Pădureni este așezat la est de orașul Siret, la o distanță de 3 km de acesta. Prima atestare documentară datează din 30 martie 1747, când voievodul Ioan Mavrocordat dăruiește stolnicului Constantin Sturza moșia din estul orașului Siret. Aici s-a format satul Verpolea (Vârfu Câmpului), care, până în 1864, aCiteşte

Sumarul ediţiei: