Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni l-a aşezat la loc de cinste pe academicianul, de două ori primarul urbei de pe Şomuz şi prefectul judeţului Suceava, nimeni altul decât Artur Gorovei. De numele său se leagă apariţia revistei de folclor „Şezătoarea” (clădirea stă încă în picioare în plin centrul oraşului),Citeşte

Propoziţia aforistică din titlu îi aparţine prinţului Mîşkin din romanul Idiotul al lui F. M. Dostoievski, celebrul şi controversatul, în acelaşi timp, romancier rus, a cărui lotcă s-a tot învârtit captivă între apele tulburi ale contestării şi cele tihnite ale credinţei. Cuvintele profetice îşi au, desigur, izvorul în Geneză, capitolulCiteşte

Excelenta găselniţă lexicală din titlu îi aparţine scriitorului Mircea Radu Iacoban, născut în 1940 în Iţcanii Sucevei, pasionat de aranjamente florale în propria gospodărie din Iaşi. Am rămas cu certitudinea, citind volumul al III-lea din Jurnal (2019 – 2022), Ed. Junimea, că termenul acoperă cu asupra de măsură şi celeCiteşte

Profesorul humorean Gheorghe Solcan ne-a obişnuit cu dramatizări sub formă de versuri din opera lui Ion Creangă, ori cu proză scurtă, într-o fructuoasă colaborare cu pictorul Radu Bercea. În 2022, Editura „SMart” din Gura Humorului i-a publicat un roman de peste 400 de pagini cu titlul Mă voi întoarce, cuCiteşte

Cu acest titlu, fălticeneanul Constantin Bulboacă şi-a lansat cartea de poezii (Ed. Muşatinii, Suceava, 2022) în amfiteatrul Colegiului Naţional „Nicu Gane”. A fost cu adevărat un eveniment prin participarea a doi membri ai USR, Alexandru Ovidiu Vintilă, semnatarul unei dense prefeţe, şi preşedintele SSB, asistat de Isabel Vintilă, doctor înCiteşte

Cuvântul, strecurat, cu tot cu bilabială, în rândul arhaismelor şi posedând o mireasmă latină (îndărăt > in-de-retro), consemnat de dicţionare ca variantă a lui îndărătnic, face parte din zestrea spirituală a eminescologului de la Costişa. Numai că Filipciuc nu dă „îndărăt ca racul”, ci, dimpotrivă, perseverează, cercetând documente, pentru aCiteşte

Într-o lucrare apărută acum câţiva ani (Istorie şi mit în conştiinţa românească), Lucian Boia, referindu-se la Eminescu, face o gravă eroare în următorul pasaj: „În mod paradoxal, s-ar putea ca Eminescu-ideologul să reziste mai bine în timp decât Eminescu-poetul; se vor găsi mereu naţionalişti care să-l folosească drept stindard”. SăCiteşte

Îl cheamă Emanoil Rei şi se autodefineşte aşa în cartea Rămăşiţele unor amintiri, apărută la Editura „Timpul” din Iaşi în 2020, cu o prefaţă semnată de Liviu Papuc, redactor la revista „Convorbiri literare”. Două constatări imediate: talentatul profesor bucovinean nu s-a grăbit (dintr-o sfială?) să intre în rândul scriitorimii, primulCiteşte

Îl cheamă Emanoil Rei şi se autodefineşte aşa în cartea Rămăşiţele unor amintiri, apărută la Editura „Timpul” din Iaşi în 2020, cu o prefaţă semnată de Liviu Papuc, redactor la revista „Convorbiri literare”. Două constatări imediate: talentatul profesor bucovinean nu s-a grăbit (dintr-o sfială?) să intre în rândul scriitorimii, primulCiteşte

Unul din visurile ardente ale omenirii a fost acela de a învinge forţa de atracţie a pământului şi de a se ridica, precum păsările, în imensitatea văzduhului. O primă posibilitate, care dăinuie de veacuri, a fost şi rămâne călătoria metaforică, de care face uz şi scriitorul din urbea Fălticenilor AlexaCiteşte