„De-o vreme-ncoace speranţele se petrec  la timpul trecut (ziua de mâine zace vlăguită-ntr-un mormânt)”  S-a stins recent, la Bacău, un scriitor care s-a zbătut pentru viaţa Filialei (păstorind-o ani buni) şi care, la ceasul despărţirii, de mare discreţie, ar merita, dincolo de acest mic popas, o îndreptăţită recunoaştere. * CaCiteşte

Nume emblematic al gazetăriei sucevene, ION PARANICI a absolvit, în 1961, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (Secţia limba şi literatura română), trecând şi printr-un curs postuniversitar de ziaristică la Bucureşti (1978-1979). Personalitatea sa se leagă de longeviva şefie la cotidianul Zori noi (vreme de 17 ani) şi apoi, încăCiteşte

(Fişă de Dicţionar) RUSU, VICTORTRAIAN (n. 13.II.1955, Dorohoi, jud. Botoşani / d. 22.X.2020, Marginea, jud. Suceava) – poet, ziarist, artist fotograf. Membru al Uniunii Ziariştilor din România; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Bucovineni; membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. Studii: Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava (1974); Facultatea deCiteşte

Reactivând „preocupări mai vechi”, cum ne înştiinţează, Iulia Murariu se întoarce la Camil Petrescu, autorul favorit, bănuim. După ce ne-a dăruit câteva cărţi dense, temeinic lucrate, vădind lecturi din doască în doască, metabolizate, despre Labiş, Nichita Stănescu şi, mai încoace, stăruind asupra prozei eminesciene, pe latura „ipostazelor feminine”, profesoara dinCiteşte

 Se înţelege că şi acest nou roman (miniroman, de fapt), Autopsia mirărilor, respectă reţeta. El continuă, într-un fel, prin Viana (medic anestezist), romanul Din depărtări şi din adâncuri. Acolo, Viana, şi ea din familia incurabililor visători, purta „scânteia poetică”. Fragilă, dar puternică, misterioasă şi luminoasă, vrea să aline suferinţele pacienţilor,Citeşte

Isterizând Planeta, „vremea fără vreme” a pandemiei (cum spunea un poet) se dovedeşte, pare-se, productivă literar. Izolarea a dat brânci scrisului. Comentând, recent, volumul lui Adi Cristi (Rugăciune la marginea patului, Editura 24 ore, Iaşi, 2020) ca răspuns liric prompt, folosind „o glazură lingvistică adecvată”, în jargon medical, Daniel-Cristea EnacheCiteşte

Anii cernăuţeni ai poetului au fost migălos reconstituiţi prin strădania lui Israel Chalfen (Eine Biographie Seiner Jugend). Poet cu multe rădăcini (Cernăuţi, Bucureşti, Viena, Paris), Celan este şi poate fi disputat. Oricum, Margul-Sperber îi veghease debutul, iar deportarea părinţilor dincolo de Bug (Paul fiind salvat de micul industriaş cernăuţean ValentinCiteşte

Cu ani în urmă, voci autorizate dădeau asigurări că Paul Celan „revine în România”. Într-adevăr, prin seria de Opere, în trei volume, deschisă la Polirom, marele poet are şansa de a fi redescoperit. Recent, tot acolo, în pregătirea centenarului, finalizând proiectul, a apărut, în traducerea lui Andrei Corbea (semnatar şiCiteşte

Prins în cleştele dihotomiilor, ambalat de roiul analiştilor în varii etichete, rulate până la saţietate, Creangă oferă, prin colocvialitate şi singularitate, jucându-şi umilitatea, un fabulos spectacol lingvistic. Ponciful oralităţii deţine, fireşte, prim-planul. Încât Dan Mănucă era îndreptăţit să noteze că, pătruns de „canonul neliniştii”, Creangă purcede la re-oralizare, punând laCiteşte

Ca în fiecare an, la începutul lunii februarie, Costâna, o mândră aşezare bucovineană (comuna Todireşti) l-a sărbătorit pe Vasile Bumbac. Încercând aici un profil întregitor, vom trece în revistă, fie şi vitezist, o serie de contribuţii, examinând lămuritor viaţa şi opera celui care, ca „naţionalist pronunţat”, a fost considerat „poetulCiteşte