Despre Cătălina Orşivschi, inginer de profesie, s-a scris cu zgârcenie. După o întâlnire cu membrii Academiei ieşene „Păstorel”, încurajată de Vasile Larco, îndeosebi, vrăjită de farmecul epigramei, ea debuta în forţă cu Pete de rugină (2011) şi, imediat, tipărea o culegere de Zâmbete răzleţe, cercetând vervoasă, cu peniţa înmuiată înCiteşte

Cu o dublă formaţie (filologică şi teologică), oferind o solidă teză doctorală, de tip monografic, dedicată discretei Alice Botez, sondând „memoria irealităţii” şi sperând „o decriptare corectă şi completă”, încăpăţânata Mihaela Grădinariu (adică Mihaela ot Rîşca, „afurisită şi pădureaţă”, dacă ar fi să o credem) debuta matur, în 2012, cuCiteşte

 Din rodnica matrice udeşteană s-au ivit, de-a lungul vremii, multe nume de fală. Deşi se trage din Preoteştii Fălticenilor, Emil Simion a dăscălit acolo (1973-1989) şi păstrează o legătură de suflet cu satul lui Eusebiu Camilar (ca să pomenim doar un nume din bogata galerie udeşteană). Se înţelege că fibraCiteşte

Spirit efervescent, mobil, inventiv, mereu în priză, hiperactiv în agora electronică, Cezar Straton ne surprinde (şi nu prea) cu o nouă apariţie. În dipticul Basarabia şi Bucovina (adică B&B, cum se răsfaţă neastâmpăratul autor), el adună – gospodăreşte – ceea ce risipise în presă (suceveană, cu deosebire) de-a lungul anilor.Citeşte

 Reactualizat spectaculos, meteoricul Alexei (Alexie) Mateevici (1888-1917) n-a avut norocul longevităţii; altminteri, îndrăznea o profeţie G. Călinescu, „ar fi fost un poet mare” . S-a stins la 29 de ani, înainte de întregirea hotarelor, aşteptând încrezător „soarele renaşterii” (cum se mărturisea într-o scrisoare expediată din Zaim, din „inima Buceagului” ,Citeşte

După câteva cărţi temeinice, de-ar fi să pomenim doar pe cele consacrate lui Labiş şi lui Nichita Stănescu (din păcate, fără binemeritatul ecou), Iulia Murariu ne propunea, recent, un alt popas exegetic, stăruind asupra Ipostazelor feminine în proza lui Mihai Eminescu (Editura Eikon, 2017). Dacă primele titluri, ivite la edituriCiteşte

Cu puţin înainte de a ne părăsi, Marin Ioniţă ne-a dăruit o a doua ediţie, revăzută şi adăugită, a cărţii sale despre „fabrica de scriitori” (Kiseleff 10: fabrica de scriitori, Corint Books, Bucureşti, 2018), acolo unde ucenicise în două reprize / înregimentări, stând aproape doi ani (1952-1954) în preajma luiCiteşte

Fără a considera poezia o „relicvă romantică”, Maria-Elena Cuşnir o înţelege ca „spaţiu sacru”. Frisonul existenţial capătă, astfel, în paginile sale, un accent confesiv, o infuzie autobiografică (ficţionalizată). „Blestemat” de a fi un fir de lumină, poetul este sortit a-şi îmblânzi, prin scris, chinul existenţial, râvnind beatificarea, chiar dacă ecoulCiteşte

Pe jumătate bucovinean (cum, deseori, a mărturisit), purtând indelebila amprentă stelistă (revistă unde, în 1964, a şi debutat), Adrian Popescu face parte, de fapt, din prima generaţie echinoxistă; acolo, pornind la drum, s-a maturizat literar şi s-a bucurat de colegialitatea caldă a confraţilor, născând prietenii de-o viaţă. De un eticismCiteşte

„Denunţat” ca orfic nemântuit, „vândut livrescului”, de o impresionantă cultură poetică, dar fără morgă doctorală, Horia Zilieru (pe adevăratul său nume Gheorghe Iancu) şi-a oferit, cu câţiva ani în urmă, o monumentală antologie (808 p.) în colecţia Ediţii critice a casei editoriale Princeps Edit. Reluând un titlu vechi (Astralia, 1976),Citeşte