Titlurile mai vechi au în vedere gazetele în limba română care continuă să apară în nordul Bucovinei, săptămânalele social-politice şi culturale „Gazeta de Herţa” (cu redacţia la Herţa) şi „Monitorul bucovinean” (Hliboca). Cum „Gazeta de Herţa” îl are redactor-şef pe poetul Vasile Bâcu, iar „Monitorul bucovinean” pe poetul, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Nicolae Şapcă, cartea este întotdeauna prezentă în paginile acestora. Ne bucură rezistenţa lor, fiecare nouă ediţie, deşi fiecare nouă ediţie vorbeşte şi despre numărul crescut al celor căzuţi în război. Astfel în îndoliata sa rubrică, „Îngerii noştri zboară spre cer…”, „Gazeta de Herţa” din 20 noiembrie 2025 anunţa pierderea a încă 9 soldaţi din regiunea Cernăuţi, numărul total al celor ucişi din nordul Bucovinei de la începerea „ostilităţilor active” fiind de 1696 de apărători. Dureroasă orice referire la aceste tragice pierderi omeneşti, de la omagierea numelor lor şi compasiunea adresată familiei, până la acest îndemn adresat de „Memorialul eroilor Bucovinei” tuturor şoferilor din localităţile în care li se aduc osemintele pentru înhumare: „Când coloana de doliu este în mişcare:– parcaţi maşina mai aproape de trotuar, astfel încât coloana să poată trece uşor;– coborâţi din maşină;– îngenuncheaţi şi aduceţi respectul cuvenit apărătorului, deoarece şi-a dat viaţa pentru noi toţi şi acesta este ultimul său drum pământesc. Amintire veşnică Eroilor! Slavă Ucrainei!”
De asemenea, continuă să apară „Mesager bucovinean”, revista de cultură pentru bucovinenii de pretutindeni, prin implicarea însufleţită a criticului şi istoricului literar Ştefan Hostiuc, şi „Glasul Bucovinei”, revistă bianuală de istorie şi cultură, fondată de Alexandrina Cernov şi condusă acum de universitarul Marin Gherman. Legată vital de poetul Ilie Tudor Zegrea şi părând să fi plecat odată cu redactorul său şef, revista „Septentrion literar” şi-a reluat recent apariţia, noul său număr anunţându-i şi pe noii săi realizatori, Nicolae Şapcă, Carolina Jitaru şi Maria Toacă, o revenire pe care o salutăm din toată inima.
În ceea ce priveşte titlurile noi, cărţile adică, ne bucură ritmul constant cu care se îmbogăţeşte cu noi volume colecţia „Scriitori români din Cernăuţi” coordonată de Ştefan Hostiuc pentru Editura Druk Art din Cernăuţi. Şi pentru că i-am scris numele, să menţionăm că după „Dialoguri septentrionale. Interviuri” (2023) şi „Românii din Ucraina: teme, probleme, dileme” (2024), valorosul istoricul literar lucrează la un mult aşteptat volum (de cititorii-scriitori în primul rând), „Critice”. În aceeaşi colecţie, semnalăm, tipărită spre sfârşitul anului trecut, antologia „Poezii pentru (când suntem) copii” a lui Arcadie Suceveanu, cunoscutul poet, de pe lista lui Nicolae Manolescu, cum ţine să precizeze cu plăcere Ştefan Hostiuc, trăitor la Chişinău, dar originar din Sucevenii Bucovinei şi afirmat la Cernăuţi. De asemenea, în colecţia lui Ştefan Hostiuc, definitivate sau în lucru se află, pe lângă „Critice” şi volumele „Opera poetică” a lui Vasile Leviţchi şi „Catedra de Limba şi Literatura română a Universităţii din Cernăuţi: 150 de ani de activitate sub patru stăpâniri” de Cristinia Paladian.
După cum se ştie, universitara Alexandrina Cernov, cunoscutul lider al românilor din nordul Bucovinei, membră de onoare a Academiei Române, a publicat trei volume de „Pagini de istorie literară română în Bucovina. (Caiete literare. Serie nouă)”: „Aron Pumnul” (2022), „Ion a lui Gheorghe Sbiera” (2022), „Sextil Puşcariu” (2003) – Editura Alexandru cel Bun. Editura „Druk Art”, Cernăuţi, dar poate mai puţin cunoscut este faptul că ONG-ul „Glasul Bucovinei” i l-a publicat postum şi pe cel de-al patrulea, şi ultimul din proiectul Alexandrinei Cernov, „Mihai Eminescu”, Editura „Druk Art”, Cernăuţi, 2024, volum reconstituit şi îngrijit de lector univ. dr. Marin Gherman. Din cuprinsul acestuia, remarcăm „Destinul românilor din Austro-Ungaria în publicistica lui Mihai Eminescu” şi polemicul articol „Cum a fost şi cum nu trebuie tradusă poezia eminesciană”, din care cităm: „…nu putem fi de acord cu afirmaţia poetului şi traducătorului Miastki: «Eu am căutat ceva care să sune ucraineşte a la Şevcenko, pentru că Eminescu, sunt sigur, citise Cobzarul lui Şevcenko şi pentru români el este atât de uşor! Am dorit ca la fel de uşor să fie şi pentru ucraineni. De aceea am cedat cumva în anumite cuvinte, unele expresii, făcându-l poet ucrainean». De aici, porneşte greşeala esenţială a traducătorului, care, încercând să-l analizeze pe Eminescu prin prisma calităţilor poeziei lui Şevcenko, l-a îndepărtat pe poetul român de ceea ce numim specific naţional, concepţie artistică, limbaj poetic, muzicalitate”.
Regretând absenţa reprezentantelor bibliotecarelor din nordul Bucovinei la ultimele ediţii ale Salonului Literaturii Române din Bucovina, provocată de pandemie, război şi în acest an şi de fondurile tăiate Culturii, care întotdeauna ne prezentau o completă listă a noutăţilor editoriale, nu pot să pomenesc decât două titluri noi pentru 2025. Este vorba în primul rând (cronologic) de volumul „Dialoguri cu bucovinenii. Interviuri de Ilie Luceac, Alexandrina Cernov şi Vasile Tărâţeanu”, editat de Glasul Bucovinei şi coordonat de Marin Gherman. Iar în al doilea rând, urmând volumului „Cântă cucu-n Cernăuţi” de anul trecut, foarte recent a apărut o nouă carte a cunoscutei jurnaliste şi scriitoare Maria Toacă, tot sub egida Societăţii „Golgota” a Românilor din Ucraina, a cărei vicepreşedintă este (preşedinte Vasile Rauţ), „Nestinsă, durerea memoriei. Noi nu vom fi, dar voi să ţineţi minte”, Misto, Cernăuţi, 2025.
Mai vechi şi noi, cele mai multe titluri enumerate aici apar şi au apărut ca proiecte finanţate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, care ar putea să facă mai mult şi pentru promovarea acestora în România. Exemplul revistei „Flacăra lui Adrian Păunescu”, cu articolele semnate de scriitorul Ion Andreiţă, rămâne, după câte ştim, singular.
Comentarii