Ziua Mondială a Filosofiei, celebrată din anul 2002 în cea de a treia zi de joi a lunii noiembrie, s-a bucurat de la început în Republica Moldova de un statut special, de sobră şi reală sărbătoare, deschisă deopotrivă seniorilor domeniului şi studenţilor şi manifestată în cadrul unei conferinţe ştiinţifice, urmate de volumul, întotdeauna cuprinzător şi interesant, al comunicărilor sale.
Cel mai recent dintre acestea, apărut în 2025, sub egida Universităţii de Stat din Moldova, a Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice şi a Asociaţiei pentru Filosofie din Republica Moldova, cu, firesc, acelaşi titlu ca şi precedentele, „Filosofia şi perspectiva umană”, şi cu menţiunea „culegere de articole de la conferinţa ştiinţifică consacrată Zilei Mondiale a Filosofiei. 21 noiembrie 2024, Chişinău”, ne aminteşte un adevăr puternic, pe cale de estompare în unele universităţi: „UNESCO, prin declaraţia sa de marcare la nivel mondial a Zilei Filosofiei, a confirmat rolul major pe care îl joacă filosofia în viaţa intelectuală şi practica umanitară. După cum afirma Aristotel, «Toate ştiinţele sunt mai necesare decât filosofia, însă mai minunată ca ea nu este niciuna»”.
De la început, cuprinsul volumului reţine atenţia cu abordarea unor teme prin prisma comentariului filosofic privind actualitatea: „Practici filosofice în dezavuarea surselor războiului hibrid: cazul Republicii Moldova” (Conf. cercet. dr. hab. Ana Pascaru), „Constituirea identităţii în mediile digitale” (Dr. Andrei Perciun), „Reflecţii filosofice privind refugiaţii, tehnologia şi etica în spaţiile virtuale” (Dr. Mariana Roşca), „Perspective filosofice asupra fenomenelor şi proceselor de securitate” (Conf. cercet. dr. hab. Serghei Sprânceană), „Reideologizarea procesului politic din Republica Moldova” (Conf. univ. dr. Lilia Braga), „Philosophical interpretation of the concept of «sustainable development»: unconventional meanings for the post-soviet political and legal space” (Lector univ. dr. Anna Chuvalnikova), „Computerul, internetul şi inteligenţa artificială ca instrumente cognitive şi informaţionale” (Lector. univ. dr. Niadi-Corina Cernica), „Utilizarea reţelelor sociale pentru consolidarea rezilienţei sociale” (Conf. univ. dr. Tatiana Spătaru), „Importanţa calităţii procesului de învăţământ asupra rezilienţei sociale” (Conf. univ. dr. Angela Mocanu), „Transformări ale culturii organizaţionale şi dinamica puterii în procesul de consolidare a rezilienţei instituţionale” (Conf. univ. dr. Irina Ceacîr), „Calculul matematic şi logic privind acumularea tensiunii reflexive în diferite regiuni ale lumii” (Nicolae Percevschii), „Evaluarea integrităţii etice a candidaţilor la funcţia de judecător al curţii supreme de justiţie: aspecte de (in)securitate juridică” (Conf. univ. dr. Irina Iacub) ş.a.
Amintindu-mi cu respect de regretatul prof. univ. dr. hab. Teodor N. Ţârdea şi de meritul său, în perioada în care a condus Catedra de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testimiţeanu” din Republica Moldova, în susţinerea puternică a studiului Filosofiei şi în promovarea şi dezvoltarea Bioeticii, descopăr în sumar nu puţine comunicări care dovedesc în continuare consideraţia activă faţă de aceste domenii de studiu şi cercetare la această universitate care pregăteşte medici şi farmacişti: „Aspecte filosofice ale relaţiei dintre conştiinţă, identitate şi neuroştiinţa contemporană” (Prof. univ. dr. hab. şt. med. Ion Mereuţă), „Sănătatea creierului vs. sănătate orală în câmpul abordărilor bioetice” (Conf. univ. dr. hab. Vitalie Ojovanu, conf. cercet. dr. Ala Ojovan), „Etică şi educaţie terapeutică privind pacienţii cu epilepsie” (Conf. univ. dr. Ion Banari, conf. univ. dr. Maria Aluaş), „Statutul profesional al persoanei umane raportat la nivelul calităţii vieţii: perspective socio-bioetice în condiţiile activităţilor cu regim special” (Dr. Viorel Cojocau) ş.a.
De asemenea, în pas şi cu ceea ce se întâmplă dincoace de Prut, aplecarea asupra congruenţei Filosofiei cu Religia îşi face simţită prezenţa: „Concepţiile creştine cu privire la raportul dintre om şi natură” (Conf. univ. dr. hab. Valeriu Capcelea, cof. univ. dr. hab. Arcadie Capcelea), „«Povestea omului» în spiritul trinităţii” (Viorica Pamfil).
Previzibil, din fericire, chiar dacă nu partea leului ca odinioară, Filosofia cu majusculă continuă să intereseze, prevestind poate, după această perioadă de eclipsă, locul primordial care i se cuvine. Astfel, volumul ne propune mai multe lecturi captivante: „O nouă viziune asupra filosofiei lui Dimitrie Cantemir: Ovidiu Pecican. Hieroglife cantemiriene” (Prof. univ. dr. hab. Gheorghe Bobână), „Textul filosofic ca interfaţă transformativă” (Dr. Alexandru Cosmescu), „Fiinţa liberă şi anxietatea alegerii: reflecţii kierkegaardiene asupra condiţiei umane în lumea de azi” (mrd. Nadejda Chironda).
Aşadar, un volum interesant, gratitudine coordonatorilor – conferenţiar cercetător dr. hab. Ana Pascaru şi dr. Andrei Perciun, recenzenţilor – Victor Juc, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi conf. univ. dr. Anatol Eşanu şi, fireşte, autorilor. Dar pentru că întotdeauna există un om care prin valoare, pasiune şi fire mişcă lucrurile, antrenează colaboratori, şi sărbătorirea Zilei Mondiale a Filosofiei la Chişinău, în Republica Moldova, de când începe istoria sa, împreună cu volumul documentelor fiecărei ediţii au în Profesorul şi Cercetătorul Ana Pascaru personalitatea al cărei prestigiu şi dinamism le provoacă prezentul şi constituie un exemplu nobil pentru ziua lor de mâine.
Comentarii