Mai mulţi proprietari de apartamente situate pe străzile Aleea Nucului, Vasile Bumbac şi Al. Ienceanu au solicitat Tribunalului Suceava suspendarea executării Hotărârii nr. 166 din 31 mai 2024, emisă de Consiliul Local al Municipiului Suceava. Hotărârea vizează aprobarea documentaţiei de urbanism pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) cu regulamentul de urbanism aferent, destinată construirii unui ansamblu rezidenţial de clădiri cu regim mare de înălţime şi funcţiuni mixte. Beneficiarul acestui proiect este Niva Development SRL.
Reamintim că proiectul imobiliar, situat pe strada Vasile Bumbac nr. 4-8, în spatele Palatului Administrativ, include locuinţe colective, spaţii comerciale, spaţii pentru alimentaţie publică, servicii, birouri şi locuri de parcare supraterane şi subterane. Terenul vizat are suprafaţa de 6.350 mp. Suspendarea PUZ-ului a fost solicitată până la soluţionarea definitivă a cererii de anulare a HCL nr. 166/2024.
Reclamanţii susţin că PUZ-ul aprobat nu respectă planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Suceava, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 518/2023. Documentaţia PUZ, întocmită în noiembrie 2023, ar fi fost realizată conform vechiului PUG, din 2009, ignorând reglementările actualizate care includ protejarea monumentelor istorice din zonă. În plus, avizele necesare pentru aprobarea PUZ ar fi fost obţinute fără a îndeplini toate cerinţele legale şi în grabă, fără motivări adecvate.
Aşadar, zona vizată de proiectul imobiliar se află în proximitatea clădirii istorice în care îşi au sediile Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava. Conform legii, orice intervenţie în zona de protecţie a unui monument istoric necesită avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. De asemenea, proprietarii din zonă subliniază că neconformitatea cu legislaţia urbanistică şi de mediu poate afecta sănătatea publică şi dreptul la un mediu sănătos.
Mai mult, potrivit reclamanţilor, articolul 47 din Legea nr. 350/2001 şi art. 59 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stabilesc criterii stricte pentru aprobarea documentaţiilor de urbanism în zone protejate.
Reclamanţii argumentează că PUZ ar fi trebuit să includă reglementări detaliate privind organizarea reţelei stradale, utilizarea terenurilor, dezvoltarea infrastructurii şi protejarea monumentelor istorice, ceea ce nu s-a întâmplat.
Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 59 precizează: Până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 în în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.
„Chiar beneficiarul recunoaşte că proiectul imobiliar se află raza de protecţie a monumentelor istorice prin adresa nr. 16/14.03.2024 (raza de protecţie a monumentelor istorice în localităţi urbane este de 100 m, conform articolului 59 al Legii 422/2001; astfel, imobilul aflat la adresa str. Vasile Bumbac 4-8 se află în raza de protecţie a monumentului clasa B Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava). Intervenţia în zona de protecţie a unui monument istoric s-ar putea realiza, după afirmaţiile beneficiarului, pe baza avizului Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi a celorlalte avize, obţinut în mod cel puţin STRANIU de la reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Suceava” arată reclamanţii.
Printre altele, ei subliniază că, potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a monumentelor istorice dispărute, din 8.07.2004, parte integrantă din Ordinul 2314/2004, listă menţionată în PUG adoptat în 2023, este înscrisă la nr. 180. SV-II-m-B-05481 clădirea administrativă a oraşului, azi Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava, str. Ştefan cel Mare 36 înc. sec. XX. Acelaşi PUG (2023) evidenţiază existenţa Sitului arheologic Aleea Nucului, „aspect neglijat de administraţia locală la validarea PUZ-ului NIVA, după cum susţin reclamanţii.
„Este evident că reclamanţii, care au atât domiciliul, cât şi proprietatea asupra unor imobile aflate în imediata apropiere a terenului vizat prin decizia contestată, justifică un interes în respectarea normelor legale de mediu, cu impact direct asupra stării sale de sănătate. Mai mult, respectarea dreptului la un mediu sănătos reprezintă un deziderat în satisfacerea nevoilor comunitare, respectiv al cetăţenilor proprietari riverani ai terenului supus analizei, atribut inserat în mod expres de legiuitor în definiţia dată noţiunii de «interes legitim public»” se mai arată în document. (N.B.; D.L.)
așadar,CLM Sv, încalcă Legea.
Abuz pentru evacuare proprietarilor din blocul demolat geamăn cu celălalt