O bibliotecă adevărată nu se limitează niciodată la rolul de a depozita şi a păstra cărţi, ci e spaţiul unde cărţile prind viaţă prin cititori, sădind în sufletele acestora cuvinte ziditoare. O asemenea construcţie devine şi mai trainică atunci când în faţa cititorilor se află autorul, cel care scrie din nevoia destăinuirii către semeni şi din dorinţa de a lăsa un semn al trecerii sale prin lume.
Biblioteca „G.T. Kirileanu ” din Vatra Dornei, un loc unde se lansează frecvent cărţi, a fost aleasă de scriitorul câmpulungean Vasile Aioanei pentru a-şi configura un portret de scriitor, şi în amintirea unei vârste frumoase, când a fost elev al liceului din oraş. I-au fost alături colegi de generaţie, colegi rezervişti din MAI (Vasile Aioanei este colonel în rezervă), fosta dirigintă din primii doi ani de liceu, urmaţi la Liceul minier din Iacobeni, prof. Adriana Ţâmpău, membri ai Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, membri ai filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” şi ai filialei Vatra Dornei a SCLRB, preşedinte col. r. Ioan Abutnăriţei. Au onorat cu prezenţa şi momente de susţinere a autorului dr. Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi redactor şef al revistei „Bucovina literară”, dr. Alis Niculică, de la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, prof. univ. dr. Nicolae Marcel Flocea, preşedintele cenaclului „Ţara de Sus” din Câmpulung, Luminiţa Reveica Ţaran, vicepreşedinte, alături de alţi membri ai cenaclului: Traian Nistiriuc, Gabriela Braha, Alina Andruhovici, dar şi preotul militar Nicolaie Moroşan, Ioan Mugurel Sasu, preşedintele executiv al cenaclului „Nectarie” din Vama, Nicoleta Bogoş, managerul Bibliotecii Municipale din Câmpulung, scriitorii suceveni George Sauciuc, Limona Rusu, Ovidiu Donisă, Monica Buhac, Graţiela Herghelegiu, colegi în cenaclul transfrontalier „Maşina cu poeţi”, Mariana Sorohan, fostă directoare a bibliotecii dornene. Aceste personalităţi au fost prezentate în cuvântul de deschidere rostit de bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă, în care a creionat succint şi biografia autorului (studii, preocupări, funcţii, anul de debut – 2022, reviste la care colaborează, premii) şi a exprimat, cu bucurie, însemnătatea acestui eveniment. Generoasa prezentare de carte a debutat cu intervenţia dr. Alexandru Ovidiu Vintilă, care s-a referit la romanul „Destine fracturate”. Criticul literar şi-a prefaţat cuvântul cu informaţii despre Editura „Junimea” la care este tipărită cartea, despre activitatea laborioasă a managerului, prof. univ. Simona Modreanu, şi despre destinul şi importanţa literaturii, ca mijloc de comunicare şi unitate între oameni, în contextul actual, când ştiinţele umaniste nu sunt în atenţia publică. „Literatura îmblânzeşte lumea, ne ajută să nu pierdem din vedere frumuseţea lumii” a subliniat distinsul vorbitor. În ce-l priveşte pe Vasile Aioanei, acesta „merge pe filiera realistă de tip autohton, scrie despre eroi ai timpurilor noastre, foloseşte cadre sociale potrivite cu realitatea, un limbaj cotidian”. Personajele sunt femei „cu multiple faţete”, surprinse în diverse ipostaze, care suportă acţiuni dictate de alţii, trec prin traume, dar în final se salvează, îşi recapătă demnitatea Stilistic, este apreciat firul narativ simplu, dialogul alert, prin care se reuşeşte „creionarea unui arhetip al femeii din perioada modernă a României”. Referindu-se la romanul „Pedeapsa divină”, dr. Alis Niculuică subliniază capacitatea autorului de a prezenta un erou masculin, cu totul diferit, reuşind o scriere incitantă. Personajul este prototipul unui ins care există în realitate, evoluţia sa e urmărită în două etape istorice, în ambele eroul luptă pentru a parveni, prin orice mijloace, mai ales neoneste. Singurul moment în care acesta judecă cinstit e trist, la moartea copilului său, prilej de amară, dar dreaptă reflexie „În viaţă, toate se plătesc” (cuvinte înţelepte, auzite de la tatăl său). Justiţia umană nu reuşeşte să-l pedepsească pe Ilie Busuioc, e pedepsit de Dumnezeu. E o radiografie socială, construită cu o forţă de trăire autentică. Scrierea autobiografică, de debut„ Casa Ileana. O poveste fără sfârşit” a reţinut atenţia prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran, membră a tuturor entităţilor culturale amintite (cu excepţia SSB), care a motivat, la început, nevoia de a scrie, în general, nevoia de mărturisire a autorului, care s-a regăsit prin scris. A descifrat simbolul casei părinteşti, locul de refugiu al familiei, o promisiune făcută de autor mamei sale, o zestre spirituală pe care o înveşniceşte prin cuvânt. „Marele merit al autorului este autenticitatea, în cărţi şi-a pus masca personajelor cunoscute din experienţa de viaţă, pe care le-a transpus în universul ficţiunii” a concluzionat prof. dr. Ţaran. Scriitoarea dorneană Anica Facina s-a referit la altă scriere, „Misterul sentimentelor”, apărută în condiţii grafice deosebite şi prefaţată de cunoscutul scriitor Ioan Ţicalo. Sunt trei nuvele ilustrând „creşterea şi descreşterea unei familii”, „bovarismul cultural” şi „destinul unui om”, ratat din cauza alcoolismului, texte pe care vorbitoarea le prezintă, apreciind capacitatea de portretizare, scrisul alert, fluent, coerent, ficţionalizarea, specifică literaturii. Reprezentantă tot a scriitorilor dorneni, Jenica Romanică şi-a susţinut intervenţia prin exemplificarea unor simboluri ale casei, ca „o legătură între cer şi pământ”. Distrugerea casei vechi, prin ardere, i-a oferit vorbitoarei prilejul să descifreze multiplele semnificaţii ale focului. Prozatoarea dorneană a subliniat legătura scrisului lui Vasile Aioanei cu moralitatea, crearea de personaje tipologice, reflectarea imaginii„ ţării întregi”, care atrage cititorul. Şirul prezentărilor a fost punctat artistic prin două momente reuşite. Tânăra poetă Adela Şulea a recitat, cu excelent talent, poezia „Păpuşa” de Gabriel Garcia Marquez, iar cunoscuta solistă de muzică populară Felicia Oblezniuc a interpretat o priceasnă, două cântece cu mesaj deosebit şi o melodie huţulă.
„Vinovat” pentru această întâlnire, prozatorul Vasile Aioanei a derulat amintiri din vremea liceului, a recunoscut că armata „l-a disciplinat”, iar după pensionare, şi-a regăsit destinul prin scris, fiind avantajat de experienţa profesională (aspect subliniat şi de către unii vorbitori) şi mânat de dorinţa de a ajunge la inima cititorilor. Emoţionantă a fost intervenţia fostei diriginte din primii doi ani de liceu, de a Iacobeni, prof. Adriana Ţâmpău, care mărturiseşte că Vasile Aioanei a fost un elev activ şi a recomandat părinţilor să-l sprijine să termine liceul. Am realizat cu toţii, încă o dată, ce important este ca un dascăl să intervină salutar în formarea personalităţii unui tânăr. Doamna profesoară a primit florile recunoştinţei din partea fostului elev. Că se citeşte, că sunt şi tineri atraşi de lectură, a demonstrat Nicoleta Bogoş, cu exemplificarea interesului stârnit de recenta carte a autorului. „Important e ca o carte să convingă lectorii” a concluzionat managerul bibliotecii câmpulungene. „Am recunoscut cărţile în prezentări, în formă analitică” a spus Nicolae Marcel Flocea, adăugând că autorul a scris mult, a evoluat stilistic de la prima carte până în prezent. „Cele scrise nu sunt fapte diverse, ele lasă spaţiu cititorilor să evolueze” a subliniat Ioan Mugurel Sasu, particularizând cu teme din cărţile autorului: sentimentul părintesc, înţelepciunea populară, etc. Scriitorul dornean Gruia Ungurian consideră că asemenea activitate atrage „energetic” participanţii, că fiecare om sau fiecare erou al unei cărţi este important „într-un univers limitat”. Au mai rostit aprecieri Gabriela Braha, Alina Andruhovici, subsemnata, Graţiela Herghelegiu, care a evidenţiat şi preocuparea autorului pentru poezie, provocându-l să recite din creaţia lirică. Vasile Aioanei a ales poemul „Pentru noi, Eminescu”.
A fost o manifestare dedicată cuvântului, rostirii frumoase, creionării portretului unui autor care se străduieşte să se împlinească prin cuvânt.
PARASCHIVA ABUTNĂRIŢEI,
vicepreşedinte al filalei UZPR Iaşi
Comentarii