Prin atragerea de fonduri guvernamentale şi europene

Cajvana, un oraş în plină dezvoltare

Gheorghe Tomăscu

Cajvana este o străveche vatră istorică, situată în centrul judeţului Suceava, la 36 kilometri NV de municipiul cu acelaşi nume, reşedinţă de judeţ, la 38 kilometri NE de oraşul Gura Humorului, 30 kilometri S de municipiul Rădăuţi şi la 12 kilometri SE de cel mai mic oraş al judeţului – Solca, pe care-l depăşeşte de două ori ca număr de locuitori. Din structura oraşului Cajvana mai face parte şi satul Codru. Cajvana se învecinează la est cu comunele Grăniceşti, prin satul Gura Solcii, şi Todireşti, prin cătunul Sârghieşti. La sud, vecină este tot o comună, Todireşti, prin satele Todireşti şi Soloneţ, şi comuna Comăneşti. La vest se învecinează cu comunele Comăneşti şi Botoşana, iar la nord cu comunele Arbore, satul Arbore, Iaslovăţ, şi cu oraşul Milişăuţi.

Cronicile ne spun că primii stăpâni ai acestor meleaguri au fost Stoian care primea dania de la Alexandru cel Bun, apoi Vlad Negrul şi Sandru Gherman.

În timpul lui Ştefan cel Mare, meleagurile acestea au făcut parte din Ocolul domnesc, iar biserica de pe aceste locuri, unde fusese Popa Matei, va fi închinată de măritul voievod Episcopiei Rădăuţilor în anul 1490.

Spre sfârşitul domniei, Ştefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu „bunul nostru Caliian”, care era stăpânul a trei sate: Cosaceuţi, Trincinte şi Strijacouţi din ţinutul Soroca care vor fi date „să asculte de cetatea noastră, de Soroca”. Urmaşii acestui Caliian, în 1517, în timpul lui Bogdan Voievod, fiul lui Ştefan cel Mare, vând meleagurile Cajvanei lui Luca Arbore, portarul de Suceava, iar după moartea năprasnică a hatmanului vor fi moştenite de una din fete, Marica Călugăriţa.

Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Şchiopul hotărăşte împărţirea moşiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana şi satul vecin Hrinceşti (astăzi, cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale – Marica Călugăriţa la bătrâneţe. În anul 1615, satul şi teritoriile sale sunt cumpărate de Ştefan Tomşa care le va face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până la 1785, când domeniile mănăstirii se desfiinţează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, în acest an câştigându-şi autonomia. De atunci şi până astăzi, Cajvana este o localitate, care, din 2004, a devenit oraş, cu o viaţă socială, economică şi culturală intensă, cu populaţie foarte numeroasă şi în continuă creştere.

Primarul localităţii Cajvana din anul 2000 şi până în prezent este dl Gheorghe Tomăscu, care a avut amabilitatea de a face o scurtă radiografie a ceea ce s-a făcut până acum în acest oraş şi ce se doreşte a se realiza pe mai departe.

Domnule primar, ce proiecte s-au realizat şi se realizează în oraşul Cajvana?

În perioada 2020-2024, am finalizat şi avem în derulare modernizarea infrastructurii rutiere prin asfaltare în oraşul Cajvana, 5,5 km, etapa I din buget local, extindere trotuare şi preluarea apei pluviale pe ambele părţi – pe traseul Centru – Pascari Grigore, cu fonduri provenind de la bugetul local, construirea, reabilitarea posturilor de transformare şi extinderea reţelei electrice, modernizarea sistemului de iluminat public în oraşul Cajvana printr-un program al Administraţiei Fondului pentru Mediu. De asemenea, s-a construit un teren de sport la corpul C (Răcari) al Liceului Tehnologic Cajvana, tot din bugetul local.

Printre alte realizări demne de menţionat poate fi construirea şi dotarea unei grădiniţe cu program normal, cu 4 săli de grupă, în zona „Groapa Rusului”, proiect realizat cu finanţare obţinută prin fonduri europene, care a fost „completat”, dacă putem spune aşa, cu lucrări de amenajări exterioare, un teren de sport şi un spaţiu de joacă, finanţate de la bugetul local.

S-a modernizat drumul vicinal 4477, prin fonduri europene şi buget local, s-au achiziţionat un buldoexcavator nou şi dotări şi utilaje, cu fonduri din buget local, precum şi un autocar pentru transportul elevilor prin fonduri guvernamentale şi buget local. De asemenea, se lucrează la alimentarea cu energie electrică a zonei de captare, rezervoare, staţie de pompe şi tratare pentru sistemul de alimentare cu apă a oraşului Cajvana, din fonduri Delgaz Grid şi de la bugetul local, şi, un capitol căruia i-am acordat o atenţie deosebită, la înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă, lucrare al cărui stadiu de realizare este de 98%, fiind foarte aproape de punerea în funcţiune, proiect finanţat prin proiect PNDL.

Este în curs de realizare modernizarea DC 43A Cajvana – Codru, km 1+000 – 6+500, prin P.N.I. „Anghel Saligny” şi bugetul local, se va construi un pod peste râul Solca, în satul Codru, zona Ţîcşa, prin PNI „Anghel Saligny”.

Se lucrează la dezvoltarea reţelei inteligente de distribuţie a gazelor naturale în teritoriul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Codrii Bucovinei (oraş Cajvana, comuna Botoşana, comuna Comăneşti, comuna Pârteştii de jos şi comuna Cacica, judeţul Suceava), proiect prin PNI „Anghel Saligny”, şi s-a implementat programul „Masă sănătoasă” pentru elevii din unităţile de învăţământ din oraşul Cajvana, finanţat de Guvernul României.

Ce vă propuneţi să se realizeze în viitor?

Este imperios necesară înfiinţarea sistemului de canalizare cu staţie de epurare. Vom acţiona pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere prin asfaltarea şi betonarea principalelor artere de circulaţie nemodernizate, extinderea reţelei de alimentare cu apă, extinderea de trotuare şi parcări, construirea unui centru medical, construirea unui spaţiu administrativ pentru pompieri (SVSU) şi pentru utilajele primăriei, construirea unei creşe în zona Muncel, construirea unei clădiri cu sală de festivităţi şi cantină, construirea şi dotarea unei grădiniţe cu program prelungit, realizarea unei zone de agrement la Salcâmi şi Muncel, reabilitarea şi modernizarea casei de cultură, amenajarea de locuri de joacă şi de petrecere a timpului liber pentru tineret, achiziţionarea de teren pentru realizarea unor noi construcţii de interes public, intabularea gratuită a suprafeţelor de teren din intravilanul şi extravilanul oraşului Cajvana, precum şi alte obiective menite să asigure ridicarea nivelului de trai a locuitorilor oraşului Cajvana.

CONSTANTIN AGAFIŢEI

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI