Fălticeni

Evenimentul cultural-religios „Paşi spre Înviere” a ajuns la a III-a ediţie

La Fălticeni, a avut loc a III-a ediţie a evenimentului cultural-religios „Paşi spre Înviere”, manifestare găzduită de Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”. Organizată de mai multe instituţii culturale şi religioase din oraş, Biblioteca Municipală, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea” şi Primăria Municipiului Fălticeni, manifestarea a făcut parte din programul judeţean „Paştele în Bucovina”.

Evenimentul a inclus vernisajul expoziţiei „Pascal”, ce a cuprins icoane pictate pe sticlă şi lemn, precum şi cărţi religioase vechi, provenind din colecţiile Muzeului de Artă „Ion Irimescu” şi Muzeului Fălticenilor „Vasile Ciurea”. De asemenea, s-au desfăşurat prezentări ale elementelor costumului popular de pe Valea Şomuzului şi un concert de pricesne susţinut de Grupul „Moldava” de la Clubul Copiilor Fălticeni, sub coordonarea prof. Lenuţa Rusu şi a interpretei Delia Valentina Bertea.

„Ne bucurăm că anul acesta avem parteneri în acest proiect, pe lângă Primăria şi Protoieria Fălticeni, şi alte instituţii culturale din Municipiul Fălticeni: Muzeul de Artă «Ion Irimescu» şi Muzeul Fălticenilor «Vasile Ciurea». Ţin să mulţumesc în mod deosebit părintelui protopop Adrian Dulgheriu pentru binecuvântarea data pentru această activitate de suflet” a ţinut să menţioneze bibliotecar-şef Nicoleta Hoştinariu.

Pr. Constantin-Georgian Rotar, secretarul Protoieriei Fălticeni şi slujitor la biserica „Sfinţii Mercurie şi Ecaterina”, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase biserici de lemn din Moldova şi din ţară, situată în satul Rădăşeni, a vorbit despre importanţa icoanelor în viaţa religioasă şi morală, subliniind că acestea ocupă un loc esenţial în învăţătura ortodoxă: „Icoana nu este o simplă imagine, este mesajul evanghelic şi face parte integrantă din viaţa liturgică. Slujind la o biserică monument istoric, când am auzit de această activitate şi văzând aceste icoane care exprimă credinţa noastră creştin ortodoxă împământenită, am ştiut că este o ocazie bună pentru copii, dar şi pentru cei mari, pentru aducere aminte şi de a împrospăta în memorie lucrurile cu care ne identificăm: icoana şi costumul popular”.

Şi preotul profesor de limba şi literatura română Constantin-Bogdan Feştilă a abordat aspecte teologice şi literare, evidenţiind semnificaţia icoanelor şi a cărţilor religioase expuse: „Nu există reprezentare iconografică fără prezenţa cuvântului în icoană şi mă bucur foarte mult de această mică expoziţie, pe care o consider un bilet de intrare, o viză către spaţiul Muzeului Fălticenilor. Este o invitaţie pentru a vedea cartea care aduce cuvântul. Mă bucur că din foarte multe cărţi religioase care se află în inventarul acestei instituţii aţi ales tocmai Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei, editată la 1673. Este un dar pe care îl faceţi Mitropolitului Dosoftei, pentru că în acest an se împlinesc 400 de ani de la naşterea sa. Avem şi Psaltirea apărută la 100 de ani de diferenţă, în 1782. Anul 1782 reprezintă anul apariţiei psaltirilor de la Râmnic, tipărite la Mănăstirea Horezu, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, de traduceri ocupându-se doi vieţuitori ai acestei mănăstiri. În mijloc aţi aşezat într-un mod foarte inspirat un heruvic, care reprezintă cântarea îngerească în cadrul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii. De o parte şi de alta se află la o diferenţă de 100 de ani două psaltiri. Nimic nu e întâmplător pentru că vreau să vă precizez că, Sfântul Atanse cel Mare spune că cel care citeşte la Psaltire imită îngerii. Fiecare lucru, fiecare obiect pe care îl atingem în această expoziţie, poate să fie un prilej de rugăciune. Dacă atingem o carte, putem să aducem în inima noastră prin cuvânt înaintea lui Dumnezeu rugăciune pentru toţi cei care au trudit la tipărirea ei, la traduceri”.

Georgeta Teodoriu, restauratoare la Muzeul de Artă Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, a subliniat modul în care iconografia transmite Sfânta Scriptură şi importanţa icoanelor în liturghie, icoana reprezentând acel simbol care învăluie şi dezvăluie lumea către care Hristos este poartă, către o realitate care este mai profundă decât cea percepută de lume, pictura bizantină reprezentând graniţa dintre prototip şi portret.

„Această reprezentare a icoanei se face prin cele două modalităţi, icoana bizantină, realizată pe lemn şi icoana pe sticlă. Acestea sunt cele două tipuri de icoane întâlnite în arta religioasă. Nu putem vorbi despre icoană fără a vorbi despre teologia ortodoxă, teologie care scoate în evidenţă faptul că icoana este o expresie a liturghiei pentru că ea redă lumea lui Dumnezeu ca mijloc de comunicarea, care face ca icoana să ţină de cult. Icoana nu este doar un element decorativ, nu este doar un element care ilustrează Sfânta Scriptură, ci ea este parte integrantă din liturghie. Ea este un mijloc de a transmite cuvântul printr-o atingere harică. Există o relaţie teologică strânsă între cuvânt, icoană şi sfintele taine, însă cuvântul nu poate fi ilustrat în icoane fără a ţine sens de coordonatele prototipului din care provine cuvântul, icoana redând chipul celui care a grăit şi acela este Hristos. Icoana arată o anumită antropologie eliberată de orice senzualitate, arată antropologia chipului lui Dumnezeu în fiinţa umană” a precizat Georgeta Teodoriu.

Icoana Sfântului Nicolae care a aparţinut familiei Ciurea, expusă pentru prima oară

Expoziţia a fost marcată de prezenţa unor obiecte de patrimoniu religios, precum o icoană veche a Sfântului Nicolae, care a aparţinut familiei Ciurea şi care a fost expusă în premieră.

Icoanele pe sticlă fac parte din patrimoniul Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, în timp ce icoanele bizantine provin de la Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea. Adriana Munteanu, muzeograf la Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea”, a făcut o prezentare a obiectelor de cult din patrimoniul muzeului şi a scos în evidenţă că icoana nu este un element decorativ, este mai mult decât o ilustrare a Scripturii care face parte integrantă din Liturghie.

Adriana Munteanu, a dezvăluit şi că cele trei cărţi religioase expuse au fost alese împreună cu pr. Teodor Brădăţanu, cele două cruci de lemn expuse fiind vechi de peste 200 de ani şi Muzeului Ciurea.

„Muzeul Fălticenilor «Vasile Ciurea» a venit în completarea acestei expoziţii cu câteva icoane pe lemn, cea mai valoroasă fiind cea cu Sfântul Nicolae care a aparţinut familiei Ciurea” a spus Adriana Munteanu.

Anul acesta Muzeul Fălticenilor „Vasile Ciurea” împlineşte 110 ani de la înfiinţare, în cadrul Zilelor Municipiului Fălticeni urmând a fi marcat acest moment prin mai multe manifestări.

Despre expoziţie, exponate, modul de a transmite cuvântul prin icoană, ca o atingere harică, cântările pascale au vorbit preotul Claudiu Hariuc, profesorii Constantin Bulboacă, Lenuţa Rusu şi moderatoarea evenimentului, bibliotecar-şef Nicoleta Hoştinariu.

Evenimentul a fost un prilej de învăţare şi de celebrare a valorilor culturale şi religioase din zona Fălticeniului şi va rămâne deschis publicului până la mijlocul lunii mai.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI