Retrospectiva săptămânii

Criza din Orientul Mijlociu a apreciat dolarul şi aurul

Creşterea în martie a preţurilor din Statele Unite cu 3,5% a redus semnificativ pariurile pe o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală iar moneda americană s-a apreciat cu rapiditate, ea fiind considerată drept un „refugiu” în perioadele complicate pe plan internaţional.

Investitorii şi-au restrâns plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro şi monedele de la marginea zonei, fiind influenţaţi şi de creşterea tensiunilor militare din Orientul Mijlociu care au drept combatanţi Israelul şi Iranul, cât şi aliaţii celui din urmă.

Moneda unică s-a depreciat vineri până la 1,0623 dolari, cu închiderea pieţei de peste Ocean la 1,0640 dolari, faţă de 1,0871 dolari în şedinţa de marţi, ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6322 la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsă la începutul lui noiembrie trecut. Creşterea dolarului din ultimele două şedinţe este de aproape 9 bani.

Aprecierea monedei americane şi a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat preţul gramului de aur de la 347,5290 lei la un nou record de 359,6861 lei.

De la un prag de rezistenţă de 2.300 dolari/uncie, care a fost depăşit rapid, analiştii văd acum atingerea unei valori de 3.000 dolari până la sfârşitul anului, efect al creşterii aversiunii faţă de risc.

Creşterea metalului galben este pusă şi pe seama majorării de către băncile centrale ale propriilor rezerve. Recordmenă este cea a Chinei, care şi-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La rândul lor, India şi Turcia sunt mari cumpărători, dorinţa lor fiind de a-şi reduce expunerea la dolarul american, înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar creşte vulnerabilitatea la eventuale sancţiuni economice.

Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci săptămâni, în şedinţa de luni, la 4,9714 lei, în cea de vineri, când cotaţiile au urcat la 4,97 – 4,973 lei.

BNR anunţă tot mai des că „nu s-au înregistrat tranzacţii pe piaţa monetară interbancară”, în condiţiile în care există zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar băncile comerciale preferă să-l plaseze în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 6%/an.

O primă schimbare ar putea apare după data de 13 mai, când se va desfăşura şedinţa de politică monetară a BNR. Analiştii anticipează o primă tăiere a dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentuale, în cazul în care inflaţia îşi va menţine tendinţa descendentă. În martie, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie.

Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Aversiunea faţă de risc a apreciat francul elveţian 5,1091 lei, la începutul săptămânii, faţă de 5,0608 lei, la începutul ei. Media lirei sterline a urcat vineri la 5,8281 lei.

Aprecierea monedei americane a afectat performanţa criptomonedelor. Bitcoin s-a depreciat la sfârşitul săptămânii la 62.307 – 64923 dolari iar ethereum la 2.920 – 3.102 dolari.

Analiza cuprinde perioada 8 – 12 aprilie.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI