La Vama

Printre cărţi, despre cărţi şi poezie

Întâlnirea de la finalul lunii martie a cenaclului „Nectarie” din Vama s-a desfăşurat într-un spaţiu care stimulează dezbaterile despre cărţi, despre scris, despre frumuseţea cuvântului – biblioteca Centrului Cultural Vama.

Inspiraţi de ambientul propice, ne-am simţit mai deschişi către schimbul de idei despre creaţiile noastre, despre evenimentele care s-au derulat pe parcursul lunii martie şi în care unii am fost implicaţi. Astfel, preşedintele cenaclului, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, a vorbit despre participarea la manifestările dedicate Zilei Mondiale a Poeziei, organizate la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” şi Teatrul „Matei Vişniec”, despre vizionarea expoziţiei maestrului Radu Bercea, despre apariţia în presă a recenziei cărţii de poezie „Cuvântul ce devine timp” de Paraschiva Abutnăriţei, semnată de cunoscutul scriitor Ioan Ţicalo, despre numeroase articole în presa judeţeană avându-i ca autori pe Luminiţa Reveica Ţaran, subsemnata, Vasile Aioanei.

De această dată, col. r. Ioan Abutnăriţei nu s-a mai referit la momente din istoria Bucovinei, ci la un mare admirator al provinciei, un înzestrat poet, cel care a dat Sadovei supranumele de „satul cu oameni frumoşi”, care a caracterizat Câmpulungul drept „oraş al poemelor de cetină şi albastru”, Dragoş Vicol. La 60 de ani, când a plecat pe drumul fără de întoarcere, Dragoş Vicol semnase 44 de cărţi, dintre care 13 de poezie. Am retrăit cu emoţie excelenta caracterizare realizată de Fănuş Neagu despre „Iasomia tăcerii”, prilej să ne amintim şi despre alte scrieri atât de personale ale marelui prozator şi despre minunate poeme ale lui Dragoş Vicol.

„Ne-am decupat din roua tăiată în fâşii” a mărturisit într-o poezie Valerian Bedrule, iar Ovidiu Donisă, aflat pentru prima dată la cenaclu, ne-a declamat un amplu poem de dragoste, bine realizat, cu o tentă romantică, intitulat „Chemarea viorii”. Optimist, ironic şi autoironic, George Sauciuc a considerat că textul liric pe care l-a prezentat, „Poet de contrabandă”, este o „Ars poetica”, un fel de autobiografie, din care reţinem sublinierea că „ipocriţii, snobii, contrabandiştii stau în faţă”, iar salvarea de la toate relele rămâne poezia, care „vorbeşte sufletului”.

Cu poezie de calitate ne-a reţinut atenţia Limona Rusu, iar Luminiţa Ţaran ne-a mărturisit că doreşte „să tâlhărească timpul” prin poezia „Dor”. Personal m-am referit la faptul că ne aflăm, ca timp, între două evenimente semnificative pentru cultura şi istoria noastră, Ziua Mondială a Poeziei – 21 martie şi împlinirea a 106 ani de la unirea Basarabiei cu patria istorică, eveniment ce a constituit un prim pas în făurirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Poezia este o expresie a sufletului, a iubirii de oameni, moştenirea lăsată de către poeţi urmaşilor. Spre argumentare, am apelat la două texte, o artă poetică intitulată chiar „Poezia”, semnată de Maria Baciu din Botoşani, membră a Uniunii Scriitorilor, autoare a peste 40 de volume, majoritatea de poezie, şi la creaţia proprie „Starea poeziei”. Poeta şi epigramista Cătălina Orşivschi a completat inspirat dezbaterea despre cel de al doilea eveniment anunţat, printr-un amplu şi documentat poem, intitulat „Zbuciumată Basarabie”. Gabriela Braha ne-a vorbit despre plăcerea de a scrie, scrisul fiind o mărturisire a propriilor trăiri şi, ca argument, a citit un text în proză, scris cu ani în urmă, dar şi o poezie de dragoste în care, după ani, rememorează o clipă frumoasă din viaţă. Mai prozaic, dar având darul de a ne bine dispune, prof. Radu Stancu a amintit de basme şi glume din Negrileasa, despre Legea cuvântului din Bucovina („Cine-şi pierde cuvântul, poate să poate să plece din sat”), despre cugetări ale lui Napoleon şi Mao Tze Dun, despre reuşita „Zeflemeaua” de Camil Petrescu. Cu texte izbutite ne-a reţinut atenţia poetul şi epigramistul Constantin Moldovan: un sonet retrograd, „Reper”, poemul „Sunt tânăr”, o poezie dedicată Zilei Internaţionale a Poeziei şi un text în vers liber, „Revelaţie”, probând calitatea de a se mişca dezinvolt printre mai multe specii literare. Din postura de redactor-şef al revistei „Epigrama” publicaţie a Uniunii Epigramiştilor din România, ne-a prezentat proaspătul număr al revistei, 107, din martie, dedicat doar epigramei şi a invitat colegii la colaborare. Din colectivul de redacţie face parte, de mai mulţi ani, şi Cătălina Orşivschi.

A fost o întâlnire reuşită, un schimb real de opinii care au creat o stare plăcută, dătătoare de energie, de bună dispoziţie.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI