Radu Bercea = a crea, a scrie, a picta!

RADU BERCEA! Dacă azi recurg la opţiunea de a citi, de pe o hârtie, câteva rânduri scrise dinainte, cu acest prilej, explicaţia stă în câteva motive. Întâiul e că Radu, se ştie, nu agreează cuvântările lungi, pompoase. Apoi, că lui îi displac asemenea laude festiviste, ceremoniale, evidenţiind mai degrabă pe vorbitor decât pe cel ce îi este subiect. Respect această calitate – una sinceră, nu jucată, nu mimată – a lui Radu Bercea: refuzul laudei, reclamei. Or, altfel spus: modestia, bunul simţ. Pentru că prea puţini dintre noi înţelegem total faptul că, pentru acest om, a trăi este egal cu a crea, a scrie, a picta! Iată de ce şi eu – nefiind „vizitat” de pretenţii de cunoscător, de specialist, pot privi munca lui ca un simplu privitor şi admirator. Un alt „şablon” care ştiu că îl oboseşte – dar care e nelipsit la orice vernisaj – este insistenta reamintire a suferinţelor lui din „obsedantul deceniu”. Ratarea celor mai frumoşi ani, cei ai tinereţii… Dar, asta e! Radu Bercea a transformat, minunat, resentimentul în iertare, întunericul în lumină. Şi nu cred că ar trebui să-i amintim, mereu, inutil, acea zonă a suferinţei lui. Pe scurt, mă simt privilegiat de prietenia acestui om! Cu care am petrecut în chiar „atelierul” său de creaţie (situat la etajul patru al unui bloc oarecare, din Humor) – ore minunate de dialog… Radu este şi va rămâne mereu surprinzător, nou, provocator. Fie că vorbim despre mijloace „tehnice”, fie de genurile, temele alese de el. Toate – uitaţi-vă pe pereţi – sunt de o mare originalitate: dacă ar fi să invoc doar acele creaţii tridimensionale, de factură mitică ori onirică, ce ne par a prinde viaţă, a evada spre noi, din captura suportului ori ramei lor. Or acele pasteluri, peisaje aparent banale, dar pe care artistul ni le relevă, incitându-ne la a iubi natura înconjurătoare. Sau florile – o temă preferată a lui Radu – care ne invită, ne provoacă prin puterea culorii lor, diferită, opusă cromatic discretelor pasteluri – mai sus pomenite – la viaţă, acţiune, iubire. Creaţiile lui nu ne arată doar imagini, ilustraţii… ci ne propun, ne provoacă la un alt fel de a percepe şi pricepe realitatea. Tablourile lui sunt majoritar optimiste prin culoare, dar ne implică, totuşi, şi în meditaţie… Nu pot trece cu vederea o întâmplare recentă. În cadrul recentului eveniment „Viaţă trăită frumos în Hristos”, Radu Bercea a primit o importantă distincţie din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor: Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul”, un ordin purtând numele strălucitului dascăl şi întemeietorului de şcoli, de numele căruia se leagă tipărirea primului abecedar românesc şi tipărirea în limba română a cărţilor de cult şi a altor lucrări ziditoare de suflet. Cred că nu greşesc dacă afirm că genericul evenimentului amintit i se potriveşte perfect lui Radu Bercea: viaţa sa e una trăită frumos întru Hristos, cel ce este un sinonim al binelui, încrederii şi iubirii. Îmi permit, la final, să fac o urare: La mulţi ani, Radule! Orizontul inspiraţiei tale e infinit. Ea vine dintr-un izvor necunoscut, mereu primenit, îmbogăţit… Numai tu ştii cheia.. Să trăieşti, prieten drag!

CEZAR STRATON

N.red. – Cuvânt la recentul vernisaj de la Biblioteca Bucovinei; foto: Adrian Popovici

Un comentariu

  1. Vasile Aioanei says:

    Un vernisaj plin de frumos! Minunate tablouri, minunată prezentare, numeros şi minumat public! Felicitări maestrului Radu Bercea şi distinsului prozator Cezar Straton!

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI